12 definiții pentru bârfeală
bârfeálă sf [At: (ante 1633) ap. GCR 185/19 / V: -fală / Pl: ~eli, (îrg) -ele / E: bârfi + -eală] 1 (Înv) Flecărire. 2 (Ban; rar; ccr) Lăudăros. 3 Calomniere. BÂRFEÁLĂ, bărfeli,
s. f. Faptul de a (se) bârfi; vorbe răuvoitoare la adresa cuiva; bârfire, bârfă, bârfit, cancan1. –
Bârfi +
suf. -eală.
BÂRFEÁLĂ, bârfeli,
s. f. Faptul de a (se) bârfi; vorbe răuvoitoare la adresa cuiva: bârfire, bârfă, bârfit, cancan1. –
Bârfi +
suf. -eală.
BÎRFEÁLĂ, birfeli,
s. f. Calomniere, defăimare. Învăță... cum să se ferească de bîrfeli și clevete. ISPIRESCU, L. 13. N-am dat de vorbit decît birfeli și răutăți. CARAGIALE, O. III 65.
BÂRFEÁLĂ, bârfeli,
s. f. Faptul de a (se) bârfi; vorbe calomnioase, defăimătoare.
bârfeálă s. f.,
g.-d. art. bârfélii;
pl. bârféli
bârfeálă s. f., g.-d. art. bârfélii; pl. bârféli BÂRFEÁLĂ s. v. calomniere. BÂRFEÁLĂ ~éli f. Vorbă de ocară lipsită de veracitate; vorbă defăimătoare. /a bârfi + suf. ~eală bârfeală f.
1. calomnie, vorbe de rău;
2. vorbă de nimica.
bîrfeálă f., pl. elĭ. Calomnie.
BÎRFEALĂ s. bîrfă, bîrfire, bîrfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (pop.) hulă, hulire, năpăstuire, pîră, (înv. și reg.) ponosluire, (Ban.) tonocie, (înv.) balamuție, catigorie, clevetă, mozavirie, (fam. fig.) încondeiere, înnegrire. (Nu te pleca la ~ lor!) Bârfeală dex online | sinonim
Bârfeală definitie
Intrare: bârfeală
bârfeală substantiv feminin