bârfă definitie

10 definiții pentru bârfă

bấrfă sf [At: IORDAN, ap. DA ms / Pl: ~fe / E: drr bârfi] Bârfeală.
BẤRFĂ, bârfe, s. f. (Fam.) Bârfeală. – Din bârfi (derivat regresiv).
BẤRFĂ, bârfe, s. f. (Fam.) Bârfeală. – Din bârfi (derivat regresiv).
bấrfă s. f., g.-d. art. bấrfei; pl. bấrfe
bârfă s. f., g.-d. art. bârfei; pl. bârfe
BÂRFĂ s. v. calomniere.
Bârfă ≠ elogiu, laudă
BÂRFĂ ~e f. fam. v. BÂRFEALĂ. /v. a bârfi
BÎRFĂ s. bîrfeală, bîrfire, bîrfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (pop.) hulă, hulire, năpăstuire, pîră, (înv. și reg.) ponosluire, (Ban.) tonocie, (înv.) balamuție, catigorie, clevetă, mozavirie, (fam. fig.) încondeiere, înnegrire. (Nu te pleca la ~ lor!)
bârfă, bârfe s. f. prostituată.

bârfă dex

Intrare: bârfă
bârfă substantiv feminin