9 definiții pentru bâlbâială
bâlbâiálă sf [At: DL / Pl: ~Mi / E: bâlbâi + -eală] Bâlbâire (1). BÂLBÂIÁLĂ, bâlbâieli,
s. f. Faptul de a (se) bâlbâi; pronunțare neclară. [
Pr.: -bâ-ia-] –
Bâlbâi +
suf. -eală.
BÂLBÂIÁLĂ, bâlbâieli,
s. f. Faptul de a (se) bâlbâi; pronunțare neclară.[
Pr.: -bâ-ia] –
Bâlbâi +
suf. -eală.
BÎLBÎIÁLĂ, bîlbîieli,
s. f. Vorbire bîlbîită; bîlbîire, bîlbîit. Nu înțeleg nimic din bîlbîielile tale.
BÂLBÂIÁLĂ, bâlbâieli,
s. f. Faptul de a (se) bâlbâi; vorbe pronunțate nedeslușit.
bâlbâiálă s. f.,
g.-d. art. bâlbâiélii;
pl. bâlbâiéli
bâlbâiálă s. f., g.-d. art. bâlbâiélii; pl. bâlbâiéli BÂLBÂIÁLĂ s. bâlbâire, bâlbâit, gângăveală, gângăvire, gângăvit. (~ cuiva care vorbește.) BÎLBÎIALĂ s. bîlbîire, bîlbîit, gîngăveală, gîngăvire, gîngăvit. (~ cuiva.) Bâlbâială dex online | sinonim
Bâlbâială definitie
Intrare: bâlbâială
bâlbâială substantiv feminin