Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru axonometrie

axonometríe sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr axonométrie] 1 Metodă de obținere a proiecției obiectelor din spațiu pe un plan. 2 Disciplină care studiază reprezentările axonometrice.
AXONOMETRÍE, (2) axonometrii, s. f. 1. Metodă de reprezentare a obiectelor spațiale pe un plan, astfel ca imaginea obținută să dea impresia realității. 2. Reprezentare obținută prin această metodă.- Din fr. axonométrie.
AXONOMETRÍE s. f. Metodă de reprezentare a obiectelor spațiale pe un plan, astfel ca imaginea obținută să dea impresia realității. – Din fr. axonométrie.
!axonometríe (-me-tri-) s. f., art. axonometría, g.-d. axonometríi, art. axonometríei; (reprezentări) pl. axonometríi
axonometríe s. f. (sil. -tri-), art. axonometría, g.-d. axonometríi, art. axonometríei
AXONOMETRÍE s.f. 1. Metodă de obținere a proiecției obiectelor din spațiu pe un plan. 2. Disciplină care studiază reprezentările axonometrice. [< fr. axonométrie, cf. gr. axon – axă, metron – măsură].
AXONOMETRÍE s. f. 1. metodă de obținere a proiecției obiectelor din spațiu pe un plan. 2. disciplină care studiază reprezentările axonometrice. (< fr. axonométrie)
AXONO- „axă rectangulară”. ◊ gr. axon, onos „axă, osie” > fr. axono,- germ. id., engl. id. > rom. axono-. □ ~fore (v. -for), s. n. pl., graptoliți la care sicula rămîne distală, iar hidrotecile se dezvoltă în mod centripet, avînd deschiderile orientate în sens invers; ~metrie (v. -metrie1), s. f., 1. Metodă de obținere a proiecției obiectelor din spațiu pe un plan, folosindu-se raportarea prealabilă a acestora la trei axe de coordonate ortogonale. 2. Disciplină care studiază reprezentările axonometrice.

axonometrie definitie

axonometrie dex

Intrare: axonometrie
axonometrie substantiv feminin
  • silabisire: -tri-