Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru avuabil

avuábil, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr avouable] (Frm) Care poate fi mărturisit.
AVUÁBIL, -Ă, avuabili, -e, adj. (Livr.) Care poate fi mărturisit. [Pr.: -vu-a-] – Din fr. avouable.
AVUÁBIL, -Ă, avuabili, -e, adj. (Livr.) Care poate fi mărturisit. [Pr.: -vu-a-] – Din fr. avouable.
AVUÁBIL, -Ă, avuabili, -e, adj. (Franțuzism; mai ales în construcții negative) Care poate fi mărturisit, dat pe față. In fiecare vară pleacă la băi, în străinătate. Dacă-i dă mina... N-are pînă acum nici o profesie avuabilă. VLAHUȚĂ, O. A. II 206. – Pronunțat: -mi-a-.
AVUÁBIL, -Ă, avuabili, -e, adj. (Franțuzism) Care poate fi mărturisit. [Pr.: -vu-a-] – După fr. avouable.
avuábil (livr.) (-vu-a-) adj. m., pl. avuábili; f. avuábilă, pl. avuábile
avuábil adj. m. (sil. -vu-a-), pl. avuábili; f. sg. avuábilă, pl. avuábile
Avuabil ≠ inavuabil, neavuabil
AVUÁBIL, -Ă adj. (Rar) Care se poate mărturisi. [Pron. -vu-a-. / cf. fr. avouable < avouer – a mărturisi].
AVUÁBIL, -Ă adj. care poate fi mărturisit. (< fr. avouable)

avuabil definitie

avuabil dex

Intrare: avuabil
avuabil adjectiv
  • silabisire: -vu-a-