avrămeásă sf [At: PANȚU, PL.2 / Pl: -mese / E: bg, aвpaн] (Bot) 1 Veninariță. 2 (Îc) -(și)-cresteneasă Veninariță, cu ramurile ei sterile și cu cele florifere. 3 (îae) Barba-boierului.

avrămeáscă sf [At: MARIAN, NU. 781 / V: mas- / Pl: ~mești / E: avrămeasă css] (Bot) 1 Avrămeasă (1). 2-3 (Îc) -(și)-crestenească Avrămeasă (2-3).

cârstăneásă sf [At: HEM 2175 / V: căr~, ~tin~, cristen~, crâs~, creștin~, crestăn~, cresten~, crestin~, cristin~ / Pl: ~ese / E: nct] (Bot) 1 Barba-boierului (Ajuga laxmani). 2 Avrămeasă (Gratiola officinalis).

AVRĂMEÁSĂ, avrămese, s. f. (Bot; reg.) Veninariță. [Var.: avrămeáscă s. f.] – Cf. bg., rus. avran.

AVRĂMEÁSCĂ s. f. v. avrămeasă.

AVRĂMEÁSĂ s. f. (Bot.) Veninariță. [Var.: avrămeáscă s. f.] – Cf. bg., rus. avran.

AVRĂMEÁSCĂ s. f. v. avrămeasă.

AVRĂMEÁSĂ s. f. Veninariță. Frunză verde avrămeasă, Cuce, pasăre frumoasă... ȘEZ.V 45. Frunzuliță avrămeasă, Am muiere scurtă, groasă. TEODORESCU, P. P. 272.

AVRĂMEÁSCĂ s. f. Avrămeasă. Foaie verde de-avrămească, La Iași la curtea domnească Stau florile să-nflorească. ȘEZ. I 239.

AVRĂMEÁSĂ s. f. (Bot.) Veninariță. [Var.: avrămeáscă s. f.] – Bg. avran, rus. avran (după Avram).

AVRĂMEÁSCĂ s. f. v. avrămeasă.

avrămeásă (reg.) (a-vră-) s. f., g.-d. art. avrămései; pl. avrămése

avrămeásă s. f. (sil. -vră-), g.-d. art. avrămései; pl. avrămése

AVRĂMEÁSĂ s. (BOT.) 1. v. barba-boierului. 2. v. avrămească.

AVRĂMEÁSCĂ s. (BOT.) 1. (Gratiola officinalis) avrămeasă, veninariță, (reg.) cârstineasă, milostivă, potroacă, mila-Domnului. 2. v. barba-boierului.

avrămeásă (avrămése), s. f. – Veninariță (Gratiola officinalis). Bg., rus. avran, cu suf. -easă (DAR; Pascu, Suf., 26). După Tagliavini, Arch. Rom., XII, 167, de la numele propriu Avram.

AVRĂMEÁSĂ f. Plantă erbacee cu flori albe sau trandafirii, folosită contra tusei, malariei și a unor boli de stomac; veninăriță. /<bulg. avran + suf. ~ească

avrămeasă f. (Banat) buruiană de leac ce crește în livezi numită și milostivă (Gratiola): avrămeasa se culege în Dumineca Rusaliilor, servind ca leac pentru tuse, ca farmec pentru dragoste. [Cf. rus. AVRANŬ, centauree]. V. cârstineasă.

avrămeasă f., pl. ese (cp. cu avramă). Veninariță.

AVRĂMEASĂ s. (BOT.) 1. (Ajuga laxmanni) avrămească, barba-boierului, (reg.) cîrstănească, cristeneasă. 2. (Gratiola officinalis) avrămească, veninariță, (reg.) cîrstineasă, milostivă, potroacă, mila-Domnului.

AVRĂMEASCĂ s. (BOT.) 1. (Gratiola officinalis) avrămeasă, veninariță, (reg.) cîrstineasă, milostivă, potroacă, mila-Domnului. 2. (Ajuga laxmanni) avrămeasă, barba-boierului, (reg.) cîrstănească, cristeneasă.

AVRĂMEÁSCĂ s. f. Plantă erbacee veninoasă din familia scrofulariaceelor, cu flori albe sau roz (Gratiola officinalis); veninariță.