Dicționare ale limbii române

18 definiții pentru avorta

abortá vi vz avorta
abortat1 sn vz avortat1
abortat2, ~ă a vz avortat2
avortá vi [At: CARAGIALE, N. S. 21/8 / Pzi: ~téz / E: fr avorter] 1-2 A suferi sau a-și provoca un avort (1). 3 (Fig) A-și distruge iluziile și concepțiile pozitive. 4 (Fig) A nu-și atinge scopul.
AVORTÁ, avortez, vb. I. Intranz. A suferi sau a-și provoca un avort. – Din fr. avorter.
AVORTÁ, avortez, vb. I. Intranz. A suferi sau a-și provoca un avort. – Din fr. avorter.
AVORTÁ, avortez, vb. I. Intranz. A pierde un fetus prin avort; (popular) a lepăda. O persoană așa de bine constituită nu avortează dintr-un lucru de nimic. VLAHUȚĂ, O. A. III 185.
AVORTÁ, avortez, vb. I. Intranz. A suferi sau a-și provoca un avort. – Fr. avorter.
avortá (a ~) vb., ind. prez. 3 avorteáză
avortá vb., ind. prez. 1 sg. avortéz, 3 sg. și pl. avorteáză
avortáre s. f., g.-d. art. avortării; pl. avortări
AVORTÁ vb. (MED.) (pop.) a lepăda, a pierde, a stârpi, (prin Ban.) a copili.
AVORTÁ vb. I. intr. A pierde fătul prin avort. ♦ (Fig.) A eșua, a suferi un eșec. [< fr. avorter, cf. lat. aboriri].
AVORTÁ vb. intr. 1. a pierde fătul prin avort. 2. (despre plante) a nu ajunge la dezvoltare completă, pierzând florile și nelegând fructe. 3. (fig.) a eșua. (< fr. avorter, lat. abortare)
A AVORTÁ ~éz intranz. A pierde fătul prin avort. /<fr. avorter
avortà v. 1. a naște înainte de timp, a lepăda un copil; 2. fig. a nu-i reuși: proiectul va avorta.
*avortéz v. intr. și tr. (fr. avorter). Lepăd, perd, nasc prea devreme, cînd pruncu nu poate trăi. Fig. Triv. Nu reușesc. V. făt.
AVORTA vb. (MED.) (pop.) a lepăda, a pierde, a stîrpi, (prin Ban.) a copili.

avorta definitie

avorta dex

Intrare: avorta
abortare substantiv feminin
abortat 1 s.n. substantiv neutru (numai) singular
abortat 2 adj. adjectiv
aborta verb grupa I conjugarea a II-a intranzitiv
avorta verb grupa I conjugarea a II-a
avortare infinitiv lung