Dicționare ale limbii române

15 definiții pentru avort

avórt sn [At: DA / Pl: ~uri / E: drr avorta] 1 Întrerupere accidentală sau provocată a gravidității înainte ca fătul să poată trăi în afara organismului matern. 2 (Rar; fig) Eșec.
AVÓRT, avorturi, s. n. Întrerupere accidentală sau provocată a sarcinii, înainte ca fătul să fie viabil. – Din avorta (derivat regresiv).
AVÓRT, avorturi, s. n. Întrerupere accidentală sau provocată a gravidității înainte ca fătul să poată trăi în afara organismului matern. – Din avorta (derivat regresiv).
AVORT, avorturi, s. n. Eliminare (naturală sau provocată) a unui fetus care încă nu este capabil să trăiască în afara corpului mamei.
AVÓRT, avorturi, s. n. Eliminare prematură (naturală sau provocată) a unui fetus care încă nu este capabil să trăiască în afara corpului mamei. – Postverbal al lui avorta.
avórt s. n., pl. avórturi
avórt s. n., pl. avórturi
AVÓRT s. (MED.) (pop.) lepădare, lepădat, pierdere, pierzanie, (reg.) străpeală.
AVÓRT s.n. Eliminare (naturală sau provocată) a unui făt cu mult înainte de termen. ♦ (Fig.) Eșec. [Pl. -turi. / < avorta, cf. it. aborto, fr. avortement, lat. abortus].
AVÓRT s. n. 1. expulzare din cavitatea uterină a unui făt înainte de termen. 2. (fig.) eșec. (< avorta)
avórt (avórturi), s. n. – Întrerupere a gravidității. Lat. abortus, modificat de contaminarea cu fr. avorter. – Der. (din fr.) avorta, vb.; avorton, s. m.
AVÓRT ~uri n. Întrerupere spontană sau provocată a gravidității. /v. a avorta
avort n. pierderea copilului înainte de naștere.
*avórt n., pl. urĭ (d. a avorta; lat. abortus. V. abortiv). Lepădare, perdere, naștere prematură cînd pruncu nu poate trăi.
AVORT s. (MED.) (pop.) lepădare, lepădat, pierdere, pierzanie, (reg.) străpeală.

avort definitie

avort dex

Intrare: avort
avort substantiv neutru