Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

34 defini╚Ťii pentru avia╚Ťie

avia╚Ťie sf [At: DA / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr aviation] 1 Locomo╚Ťie cu ajutorul unei aeronave mai grele dec├ót aerul. 2 Tehnic─â a zborului cu aeronave mai grele dec├ót aerul. 3 Ramur─â a aeronauticii care se ocup─â cu construc╚Ťia ╚Öi func╚Ťionarea aeronavelor mai grele dec├ót aerul. 4 Totalitate a aeronavelor de care dispune o ╚Ťar─â, o societate de transport etc. 5 (├Äs) ~ sanitar─â Forma╚Ťie sanitar─â dotat─â cu avioane ├«n vederea acord─ârii asisten╚Ťei medicale de urgen╚Ť─â Si: aviasan (1). 6 (Spc) For╚Ť─â militar─â aerian─â care cuprinde totalitatea avioanelor militare ale unei armate. 7 Diviziune a armatei care cuprinde avia╚Ťia (6). 8 (Spc) Arm─â aerian─â. 9 (├Äs) ~ de bombardament Avia╚Ťie militar─â destinat─â ac╚Ťiunilor de bombardare. 10 (├Äs) ~ de v├ón─âtoare (sau de lupt─â) Avia╚Ťie militar─â destinat─â s─â ├«mpiedice, prin lupt─â, ac╚Ťiunile aeriene ale inamicului. 11 (├Äs) ~ de recunoa╚Ötere Avia╚Ťie militar─â care face recunoa╚Öteri pe teritoriul inamicului. 12 (├Äs) ~ civil─â (sau comercial─â) Avia╚Ťie care serve╚Öte pentru transportul de pasageri sau de m─ârfuri.
AVI├ü╚ÜIE, avia╚Ťii, s. f. 1. Zbor cu ajutorul aeronavelor mai grele dec├ót aerul; tehnica acestui zbor. ÔÖŽ Ramur─â a aeronauticii care se ocup─â cu construc╚Ťia ╚Öi func╚Ťionarea acestor aeronave. 2. Totalitatea avioanelor de care dispune o ╚Ťar─â, o societate comercial─â etc. ÔŚŐ Avia╚Ťie sanitar─â = forma╚Ťie sanitar─â dotat─â cu avioane ├«n vederea acord─ârii asisten╚Ťei medicale de urgen╚Ť─â; aviasan. Avia╚Ťie militar─â = for╚Ťa militar─â aerian─â; diviziune a armatei care cuprinde aceast─â for╚Ť─â. [Pr.: -vi-a-] ÔÇô Din fr. aviation.
AVI├ü╚ÜIE, avia╚Ťii, s. f. 1. Zbor cu ajutorul avioanelor sau al altor aeronave mai grele dec├ót aerul; tehnica acestui zbor. ÔÖŽ Ramur─â a aeronauticii care se ocupa cu construc╚Ťia ╚Öi func╚Ťionarea acestor aeronave. 2. Totalitatea avioanelor de care dispune o ╚Ťar─â, o societate de transport etc. ÔŚŐ Avia╚Ťie sanitar─â = forma╚Ťie sanitar─â dotat─â cu avioane ├«n vederea acord─ârii asisten╚Ťei medicale de urgen╚Ť─â; aviasan. ÔÖŽ Spec. For╚Ť─â militar─â aerian─â; diviziune a armatei care cuprinde aceast─â for╚Ť─â. [Pr.: -vi-a-] ÔÇô Din fr. aviation.
AVI├ü╚ÜIE, avia╚Ťii, s. f. 1. Locomo╚Ťie aerian─â cu ajutorul avioanelor; tehnica acestei locomo╚Ťii. ÔŚŐ Avia╚Ťie civil─â (sau comercial─â) = avia╚Ťie care serve╚Öte la transportul pasagerilor ╚Öi m─ârfurilor. ÔÖŽ Ramur─â a ╚Ötiin╚Ťei care se ocup─â cu tehnica vehiculelor aeriene mai grele dec├«t aerul. ╚ścoal─â de avia╚Ťie. Ôľş Unul din semnele dezvolt─ârii lor [a republicilor sovietice] este larga folosire a avia╚Ťiei. BOGZA, M. S. 154. Un alt mecanic se ocup─â cu pasiune de avia╚Ťie. Avea gata prototipul unui avion special, care trebuia s─â mearg─â prin aer, pe ap─â ╚Öi pe uscat. BART, E. 97. 2. Totalitatea avioanelor de care dispune o ╚Ťar─â, o societate comercial─â etc. For╚Ť─â militar─â aerian─â, bazat─â pe avioane; diviziune a armatei care cuprinde aceast─â for╚Ť─â. A f─âcut armata la avia╚Ťie. Ofi╚Ťer de avia╚Ťie. ÔÇô Pronun╚Ťat: -vi-a-╚Ťi-e.
AVI├ü╚ÜIE, avia╚Ťii, s. f. 1. Zborul cu ajutorul avioanelor; tehnica acestui zbor. ÔÖŽ Ramur─â a ╚Ötiin╚Ťei care se ocup─â cu tehnica (zborului) vehiculelor aeriene mai grele dec├ót aerul. 2. Totalitatea avioanelor de care dispune o ╚Ťar─â, o societate etc. ÔÖŽ For╚Ť─â militar─â aerian─â bazat─â pe avioane; diviziune a armatei care cuprinde aceast─â for╚Ť─â. [Pr.: -vi-a-] ÔÇô Dup─â fr. aviation.
avi├í╚Ťie (-vi-a-╚Ťi-e) s. f., art. avi├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. avi├í╚Ťiei; pl. avi├í╚Ťii, art. avi├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
avi├í╚Ťie s. f. (sil. -vi-a-╚Ťi-e), art. avi├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. avi├í╚Ťiei; pl. avi├í╚Ťii, art. avi├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
AVI├ü╚ÜIE s.f. 1. Zbor cu ajutorul avioanelor; tehnica acestui zbor. ÔÖŽ Disciplin─â care studiaz─â vehiculele aeriene mai grele dec├ót aerul. 2. Totalitatea avioanelor unei ╚Ť─âri, ale unei societ─â╚Ťi comerciale etc. ÔÖŽ For╚Ť─â aerian─â care ├«nglobeaz─â totalitatea avioanelor militare ale unei armate. [Pron. -vi-a-, gen. -iei. / < fr. aviation, it. aviazione, cf. lat. avis ÔÇô pas─âre].
AVI├ü╚ÜIE s. f. 1. zbor cu ajutorul avioanelor. ÔŚŐ disciplin─â care studiaz─â tehnica ╚Öi zborul vehiculelor aeriene mai grele dec├ót aerul. 2. personalul ╚Öi mijloacele de zbor ale unei ╚Ť─âri, ale unei societ─â╚Ťi comerciale etc. ÔŚŐ for╚Ť─â aerian─â ├«nglob├ónd personalul ╚Öi avioanele militare ale unei armate. ÔÖŽ ~ sanitar─â = forma╚Ťie sanitar─â dotat─â cu avioane pentru acordarea asisten╚Ťei medicale de urgen╚Ť─â. (< fr. aviation)
AVI├ü╚ÜIE ~i f. 1) Totalitate a navelor aeriene de care dispune o ╚Ťar─â, o societate de transport etc. ~ civil─â. 2) Ramur─â a ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi tehnicii care se ocup─â cu studiul naviga╚Ťiei aeriene. [G.-D. avia╚Ťiei; Sil. -vi-a-╚Ťi-e] /<fr. aviation, it. aviazione
*avia╚Ťi├║ne f. (d. lat. avis, pas─âre). Umblarea pin aer cu balonu or─ş cu aeroplanu. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie.
ARMA AVIA╚ÜIE categorie din cadrul for╚Ťelor armate specializat─â ╚Öi ├«nzestrat─â ├«n vederea ducerii de lupte aeriene ╚Öi distrugerii obiectivelor terestre.
AVIA╚ÜIE a) ramur─â a aeronauticii care se ocup─â cu probleme privind construc╚Ťia, tehnica ╚Öi zborul vehiculelor aeriene mai grele dec├ót aerul; b) totalitatea avioanelor de care dispune o ╚Ťar─â, o societate de transport aerian; c) termen care define╚Öte personalul ╚Öi mijloacele de zbor diversificate dup─â scop ╚Öi destina╚Ťie: Avia╚Ťia civil─â, avia╚Ťia militar─â, avia╚Ťia sanitar─â, avia╚Ťia sportiv─â, avia╚Ťia utilitar─â etc. Avia╚Ťia civil─â este ramur─â a avia╚Ťiei care serve╚Öte pentru transportul c─âl─âtorilor ╚Öi m─ârfurilor precum ╚Öi pentru efectuarea unor lucr─âri ├«n agricultur─â, silvicultur─â, pentru scopuri sanitare, sportive, turistice, din care deriv─â celelalte categorii de avia╚Ťie, altele dec├ót cea militar─â. Avia╚Ťia militar─â este o categorie de for╚Ťe armate destinat─â ducerii ac╚Ťiunilor de lupt─â ├«n cooperare cu trupele de uscat, marina militar─â, alte for╚Ťe precum ╚Öi pentru misiuni independente. Are o mare capacitate de manevr─â, posibilitate de a folosi mijloace de lupt─â variate, observ├ónd ╚Öi supraveghind spa╚Ťii mari. Principalele misiuni sunt: cercetare aerian─â, lupta contra mijloacelor de atac inamice, sprijinirea trupelor de uscat ╚Öi ale marinei militare ├«n opera╚Ťie ╚Öi lupt─â, dezorganizarea serviciilor ╚Öi a conducerii trupelor inamice; participarea la nimicirea desantului aerian al inamicului la sol ╚Öi ├«n aer, executarea transportului desantului aerian propriu ╚Öi transportul de trupe, materiale ╚Öi mijloace de lupt─â. Principiile ├«ntrebuin╚Ť─ârii ├«n lupt─â au la baz─â: cooperarea cu celelalte categorii de for╚Ťe armate, folosirea prin surprindere, concentrarea eforturilor pe direc╚Ťiile principale ├«n momentele hot─âr├ótoare ╚Öi pe obiective importante, continuitatea ac╚Ťiunilor, conducerea centralizat─â, economia for╚Ťelor ╚Öi a materialului de zbor. Dup─â caracteristici avia╚Ťia militar─â poate fi: tactic─â sau strategic─â. Avia╚Ťia militar─â tactic─â este ├«nzestrat─â cu avioane polivalente organizate ├«n unit─â╚Ťi de v├ón─âtoare-bombardament (v├ón─âtoare tactic─â), v├ón─âtoare ╚Öi cercetare, cu avioane de transport mediu ╚Öi u╚Öor, avioane f─âr─â pilot, construite ╚Öi echipate pentru cercetare aerian─â, constituirea unor ╚Ťinte aeriene false, pentru bruiaj etc. Este destinat─â s─â desf─â╚Öoare ac╚Ťiuni de lupt─â independente sau ├«n cooperare cu trupele de uscat ╚Öi marina militar─â. ├Än cazuri excep╚Ťionale poate ├«ndeplini ╚Öi misiuni strategice. Avia╚Ťia militar─â strategic─â este ├«nzestrat─â ├«n special cu avioane cu raz─â mare de ac╚Ťiune, purt─âtoare de lovituri nucleare. Avia╚Ťia militar─â dup─â misiuni poate fi: de v├ón─âtoare (pentru nimicirea ├«n aer a mijloacelor de atac aerian inamic); de v├ón─âtoare-bombardament (pentru sprijinul trupelor de uscat ╚Öi a marinei militare); de bombardament (pentru lovirea obiectivelor importante din ad├óncime); de cercetare (pentru ob╚Ťinerea de informa╚Ťii asupra inamicului); de cercetare-corectare (pentru cercetarea obiectivelor ╚Öi corectarea focului artileriei ╚Öi rachetelor); de leg─âtur─â (de regul─â elicoptere pentru asigurarea leg─âturii mobile dintre diferite e╚Öaloane); minero-torpiloare (pentru nimicirea armelor sub ap─â ale inamicului ├«n mod special); de transport (pentru transportul de trupe ╚Öi materiale). ╚śi alte categorii de diferite armate pot fi ├«nzestrate cu unit─â╚Ťi de avia╚Ťie: Avia╚Ťia for╚Ťelor maritime militare [poate fi ambarcat─â (aeronave de lupt─â care decoleaz─â, revin ╚Öi sta╚Ťioneaz─â av├ónd baza pe o nav─â portavion sau portelicopter) sau cu baza pe litoral. Este dotat─â cu avioane ╚Öi elicoptere de lupt─â, cercetare, transport ╚Öi cu misiuni speciale (lupta ├«mpotriva submarinelor, minarea sau deminarea comunica╚Ťiilor maritime, salvarea echipajelor navale lovite de inamic etc.). Sprijin─â grup─ârile navale ╚Öi le acoper─â ├«mpotriva loviturilor din aer ale inamicului. Misiuni principale: cercetarea aerian─â pe mare ╚Öi ├«n raioanele de pe litoral unde se afl─â baze maritime, militare, porturi sau lucr─âri genistice de suprafa╚Ť─â ╚Öi a submarinelor; lovirea obiectivelor de pe litoral, sprijinul ╚Öi acoperirea grup─ârilor de desant maritim; minarea ╚Öi deminarea porturilor, comunica╚Ťiilor maritime ╚Öi fluviale; acoperirea aerian─â a convoaielor etc.] ╚Öi Avia╚Ťia trupelor de uscat [├«nzestrat─â cu elicptere de lupt─â, de transport ╚Öi cu destina╚Ťii speciale, cu avioane u╚Öoare ╚Öi f─âr─â pilot. Elicopterele de lupt─â pot ac╚Ťiona independent sau ├«n cooperare cu alte for╚Ťe. Elicopterele de transport cresc mobilitatea trupelor de uscat (infanterie, artilerie ╚Öi antitanc ├«n zonele proprii sau ├«n dispozitivul inamicului, pot aproviziona trupele care lupt─â ├«n ├«ncercuire, desantul aerian ╚Öi for╚Ťele din pozi╚Ťii ├«naintate. Elicopterele cu destina╚Ťie special─â pot executa misiuni de: cercetare aerian─â, chimic─â ╚Öi de radia╚Ťii, plantarea minelor, ├«ntinderea unor linii telefonice, fumizarea unor por╚Ťiuni de teren ├«n scopul ascunderii unor manevre ale trupelor proprii, asigurarea leg─âturii etc.]. Avia╚Ťia sanitar─â, serve╚Öte transportului de persoane accidentate sau care necesit─â interven╚Ťii chirurgicale urgente, put├ónd para╚Öuta materiale sanitare, instrumentar ╚Öi medicamente ├«n zone greu accesibile. Avia╚Ťia sportiv─â, ramur─â sportiv─â ├«n cadrul c─âreia se organizeaz─â activitatea de preg─âtire a tinerilor dornici s─â practice sporturi aeronautice, precum ╚Öi concursuri ╚Öi demonstra╚Ťii aviatice de micromodele, aeromodele, zbor cu ╚Öi f─âr─â motor, para╚Öutism etc. Avia╚Ťia utilitar─â, este destinat─â ├«n special tratamentelor aviochimice din agricultur─â ╚Öi silvicultur─â.
BAZ─é TEHNIC─é DE AVIA╚ÜIE unitate tehnic─â de avia╚Ťie organizat─â ├«n vederea men╚Ťinerii permanente ├«n stare de disponibilitate a aerodromurilor (de baz─â, de manevr─â, de rezerv─â) de care dispune o unitate de avia╚Ťie, precum ╚Öi a echipajelor altor unit─â╚Ťi aterizate pe aerodromurile pe care le deservesc. B.T.D.A. este stabil─â pe aerodromurile deservite.
BOMB─é DE AVIA╚ÜIE mijloc de lupt─â de avia╚Ťie, const├ónd din ├«nc─ârc─âtur─â exploziv─â (clasic─â sau nuclear─â), incendiar─â, luminoas─â sau chimic─â, introdus─â ├«ntr-un ├«nveli╚Ö aerodinamic prev─âzut cu ampenaje pentru stabilizare. Bombele de avia╚Ťie sunt construite ├«ntr-o gam─â larg─â de calibre ╚Öi sunt lansate din aeronave prin procedee diferite (zbor orizontal, picaj, cabraj). Bombele de avia╚Ťie pot fi: fugase, ale c─âror efect principal const─â ├«n ac╚Ťiunea presiunii crescute ├«n momentul exploziei, iar secundar, ├«n ac╚Ťiunea schijelor, fiind utilizate pentru nimicirea lucr─ârilor ╚Öi instala╚Ťiilor militare ╚Öi pentru lovirea for╚Ťei vii ╚Öi mijloacelor tehnice de lupt─â ad─âpostite, av├ónd un calibru cuprins ├«ntre 50-100 kg, raza lor de ac╚Ťiune depinz├ónd de coeficientul de rezisten╚Ť─â al mediului ├«n care cade bomba ╚Öi de greutatea substan╚Ťei explozive din aceasta; brizante, care au ca efect principal producerea de schije ╚Öi ca efect secundarsuflul exploziei, sunt utilizate pentru lovirea for╚Ťei vii nead─âpostite sau aflate ├«n ad─âposturi de tip u╚Öor, pentru lovirea avioanelor la sol, a sta╚Ťiilor de radioloca╚Ťie, a artileriei antiaeriene ╚Öi a altor obiective cu protec╚Ťie redus─â, fiind lansate din casete ├«n care se dispun 8-15 buc─â╚Ťi cu calibrul de 2-30 kg; antitanc, cu efect perforant ╚Öi cumulativ, utilizate ├«mpotriva tancurilor, transportoarelor blindate ╚Öi a altor ma╚Öini de lupt─â blindate, put├ónd str─âpunge blindaje cuprinse ├«ntre 30-200 mm (la lovire direct─â), fiind lansate din casete ├«n care sunt dispuse 30-50 buc─â╚Ťi, av├ónd calibrul de 2,5-10 kg; chimice, care au ca efect infectarea atmosferei, a terenului ╚Öi a obiectivelor de pe el cu vapori, cea╚Ť─â sau pic─âturi de substan╚Ť─â toxic─â de lupt─â, ├«n scopul v─ât─âm─ârii for╚Ťei vii sau a ├«ngreun─ârii ac╚Ťiunilor de lupt─â ale trupelor inamice, av├ónd calibrele cuprinse ├«ntre 5-500 kg, din care 45-60% din ├«nc─ârc─âtur─â este chimic─â, iar restul exploziv; incendiare, ├«nc─ârcate cu amestec incendiar (termit, electron, amestecuri incendiare de tip napalm) destinat incendierii obiectivelor industriale, depozitelor, construc╚Ťiilor, mijloacelor tehnice de lupt─â, put├ónd fi de calibru mic (p├ón─â la dou─â kg, ├«nc─ârcate cutermit ╚Öi av├ónd corpul fabricat din electron, fiind aruncate mai multe o dat─â, zeci de buc─â╚Ťi, cu ajutorul unor casete, cre├ónd focare de incendiu mici ╚Öi numeroase) ╚Öi de calibru mare (p├ón─â la c├óteva sute de kg, ├«nc─ârcate cu amestec incendiar v├óscos care se aprinde prin explozie ╚Öi creaz─â focare de incendiu mari); cu napalm, bombe incendiare av├ónd corpul din mas─â plastic─â sau din tabl─â ╚Öi ca ├«nc─ârc─âtur─â un amestec incendiar v├óscos care se aprinde de la un amestec pirotehnic av├ónd rolul de a rupe capul bombei, fie de la buc─â╚Ťele de fosfor alb introduse ├«n amestecul incendiar, put├ónd fi de calibru mic (├«nc─ârc─âtura de 5-10 l) sau de calibru mare (100-800 l); luminoase, ├«nc─ârcate cu un amestec pirotehnic care ├«n timpul arderii produce o iluminare puternic─â, fiind lansate din aeronav─â cu o para╚Öut─â care asigur─â o c─âdere lin─â ╚Öi luminarea terenului timp de c├óteva minute, corespunz─âtor calibrului bombei, utiliz├óndu-se ├«n timpul execut─ârii misiunilor de cercetare aerian─â prin fotografiere noaptea sau pentru iluminarea terenului ├«n cazul execut─ârii misiunilor de bombardament noaptea, av├ónd un calibru de 50-500 kg; fumigene, destinate orbirii inamicului, pentru mascarea trupelor proprii sau pentru semnalizarea prin fumul creat de ├«nc─ârc─âtura de lupt─â, av├ónd calibrul de 100-500 kg; ├«nc─ârcate cu diverse materiale de propagand─â, au un dispozitiv de ├«mpr─â╚Ötiere a acestora, suprafa╚Ťa de ├«mpr─â╚Ötiere depinz├ónd de ├«n─âl╚Ťimea de lansare, num─ârul de bombe, greutatea acestora ╚Öi intensitatea v├óntului, calibrul lor fiind de 50-150 kg. Bomba atomic─â (sau nuclear─â), produce prin explozie efecte de distrugere combinate mari, determinate de unda de ╚Öoc a exploziei, emisiunea de lumin─â, radia╚Ťia penetrant─â, infectarea radioactiv─â ╚Öi de fluxul electromagnetic asupra oamenilor, mijloacelor tehnice de lupt─â, cl─âdirilor ╚Öi instala╚Ťiilor, terenului. Este alc─âtuit─â din corpul bombei, ├«nc─ârc─âtur─â de material fisionabil (uraniu 235, plutoniu 239 etc.), ├«nc─ârc─âtur─â de exploziv care serve╚Öte unirii maselor subcritice, unul sau mai multe focoase ╚Öi un sistem de dispozitive pentru ├«mpiedicarea exploziei accidentale. Cantitatea de ├«nc─ârc─âtur─â fisionabil─â este variabil─â, calibrul lor ajung├ónd p├ón─â la echivalentul a c├óteva Mt. de trotil. Bomba nuclear─â echivalent─â cu 20.000 de t trinitrotoluen este denumit─â bomba conven╚Ťional─â cu fisiune; variante evolutive: termonuclear─â (cu hidrogen), cu californiu, cu cobalt, cu neutroni. Bomba termonuclear─â, folose╚Öte energia eliberat─â ├«n reac ╚Ťiile de fuziune a nucleelor u╚Öoare, reac╚Ťia termonuclear─â fiind amorsat─â de un focos atomic care asigur─â atingerea unei temperaturi de zeci de milioane de grade. Bomba termonuclear─â care folose╚Öte deuteriul se nume╚Öte bomb─â cu hidrogen. Se mai utilizeaz─â amestecuri de deuteriu-tritiu sau litiu-tritiu ├«n stare solid─â. Energia degajat─â de explozia unei bombe termonucleare este cu trei-patru ordine mai mare dec├ót cea a unei bombe conven╚Ťionale cu fisiune. Bomba termonuclear─â cu californiu este de calibru redus (c├óteva zeci de tone echivalent de trotil, av├ónd drept ├«nc─ârc─âtur─â fisionabil─â un izotop al californiului ╚Öi este ac╚Ťionat─â obi╚Önuit. Datorit─â neutronilor elibera╚Ťi la explozie efecte mari se manifest─â asupra personalului nead─âpostit. Bomba termonuclear─â cu cobalt are corpul confec╚Ťionat din o╚Ťel cu un con╚Ťinut mare de cobalt, care la explozia ├«nc─ârc─âturii nucleare devine radioactiv, particulele rezultate ├«n urma evapor─ârii ├«nveli╚Öului bombei produc├ónd o infectare a terenului foarte puternic─â ╚Öi persistent─â. Bomba cu neutroni, este o minibomb─â termonuclear─â de calibrul aproximativ 1 Kt, av├ónd un focos special care utilizeaz─â elemente transuraniene (californiu) sau un lorsen miniaturizat de putere mare. Factorul destructiv esen╚Ťial ├«l constituie fluxul de neutroni rapizi (cu o foarte mare energie) ╚Öi razele gama, care ├«n interac╚Ťiune cu atomii de hidrogen din celulele ╚Ťesuturilor vii, distrug substan╚Ťa activ─â ╚Öi provoac─â la personal boala de iradiere ╚Öi moartea (sin. bomb─â cu radia╚Ťie m─ârit─â).
BULETIN METEOROLOGIC DE AVIA╚ÜIE informare f─âcut─â periodic asupra condi╚Ťiilor de stare a vremii dintr-un interval de timp trecut ╚Öi asupra evolu╚Ťiei probabile a timpului pentru diferite perioade utiliz├ónd: temperatura, presiunea atmosferic─â, viteza ╚Öi intensitatea v├óntului, nebulozitatea, fenomene hidrometeorologice (cea╚Ť─â, polei, lapovi╚Ť─â, ploaie, ninsoare). Serve╚Öte naviga╚Ťiei aeriene ╚Öi este ├«nm├ónat conduc─âtorilor de zbor ╚Öi echipajelor aeronavelor, fiind ├«ntocmit de c─âtre sta╚Ťiile meteorologice care deservesc avia╚Ťia militar─â sau civil─â.
BUSOLA DE AVIA╚ÜIE instrument de orientare aflat la bordul aeronavelor care indic─â capul compas (v.), put├ónd fi tip magnetic, giromagnetic sau giroinductiv. Indica╚Ťiile sale nu sunt influen╚Ťate de magnetismul maselor metalice de pe aeronav─â.
CALIBRUL BOMBELOR DE AVIAȚIE greutatea acestora calculată în kg sau t.
DIRIJAREA AVIA╚ÜIEI activitate de asigurare a ie╚Öirii avioanelor la ╚Ťinte pentru executarea unei misiuni de lupt─â. Dirijarea avia╚Ťiei se realizeaz─â prin mijloace radioelectronice ╚Öi de transmisiuni.
ESCADRIL─é DE AVIA╚ÜIE subunitate tactic─â de baz─â a avia╚Ťiei militare, compus─â din patrule de avia╚Ťie (v.) din aceea╚Öi categorie, fiind dotat─â cu personal navigant ╚Öi tehnic care asigur─â preg─âtirea ╚Öi ducerea ac╚Ťiunilor de lupt─â. Escadrila de lupt─â se dispune pe un aerodrom al unit─â╚Ťii din care face parte ├«n raport cu situa╚Ťia tactic─â sau cerin╚Ťele de dispersare, fiind capabil─â s─â ├«ndeplineasc─â misiuni de lupt─â independente.
FLOTIL─é DE AVIA╚ÜIE unitate de avia╚Ťie care grupeaz─â mai multe escadrile de aceea╚Öi categorie.
GRUP DE AVIA╚ÜIE unitate de avia╚Ťie compus─â din 2-3 escadrile, care intr─â ├«n compunerea unei flotile de avia╚Ťie.
INTENSITATEA AC╚ÜIUNILOR DE LUPT─é ALE AVIA╚ÜIEI num─ârul misiunilor executate cu o anumit─â categorie de avia╚Ťie ├«ntr-o zi de lupt─â sau ├«ntr-o anumit─â perioad─â, put├ónd fi valabil─â de la o zi la alta sau de la o perioad─â la alta, depinz├ónd de scopurile propuse, de misiunile trupelor de uscat sau ale marinei militare, de disponibilitatea tehnicii de lupt─â a personalului navigant, de timpul ╚Öi condi╚Ťiile meteorologice, de starea de asigurare material─â a categoriei de avia╚Ťie respective.
ISTORIA AVIA╚ÜIEI ╚Ötiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul apari╚Ťiei ╚Öi dezvolt─ârii avia╚Ťiei.
├ÄNSO╚ÜIREA CELORLALTE CATEGORII DE AVIA╚ÜIE procedeu de ac╚Ťiune folosit de avia╚Ťia de v├ón─âtoare, care const─â ├«n acoperirea forma╚Ťiilor celorlalte categorii de avia╚Ťie ├«mpotriva atacurilor avia╚Ťiei de v├ón─âtoare inamice, prin zborul ├«ntr-un dispozitiv de lupt─â comun. Acest procedeu se poate executa ├«ncep├ónd de la decolare pe tot timpul zborului sau pe anumite sectoare de traiect. Modul de ├«nso╚Ťire ╚Öi realizarea dispozitivului de lupt─â comun sunt stabilite de comandan╚Ťii unit─â╚Ťilor de avia╚Ťie ├«nso╚Ťite ╚Öi ├«nso╚Ťitoare, pe baza unui plan ├«ntocmit pe timpul preg─âtirii misiunii de lupt─â.
LOVITUR─é DE AVIA╚ÜIE ac╚Ťiune de atac a avia╚Ťiei asupra unui obiectiv cu scopul nimicirii, neutraliz─ârii sau ├«nt├órzierii acestuia. Loviturile de avia╚Ťie pot fi: simultane (utiliz├óndu-se mai multe forma╚Ťii ├«n acela╚Öi timp), concentrate (loviturile se execut─â cu majoritatea for╚Ťelor de pe un obiectiv), succesive sau e╚Öalonate (loviturile asupra obiectivului se repet─â la intervale de timp neregulate, utiliz├óndu-se acelea╚Öi forma╚Ťii sau altele, ├«n scopul prelungirii efectului la obiectiv pe o durat─â mai mare de timp).
OFI╚ÜER CU DIRIJAREA AVIA╚ÜIEI ╚śI INDICAREA OBIECTIVELOR ofi╚Ťer de avia╚Ťie trimis ├«n dispozitivul de lupt─â al unit─â╚Ťilor mecanizate din primul e╚Öalon, ├«nzestrat cu mijloace de transmitere sol-aer, ├«n scopul dirij─ârii avia╚Ťiei de sprijin asupra obiectivelor inamicului ce urmeaz─â a fi nimicite, indic├óndu-le ╚Öi u╚Öur├ónd descoperirea acestora. Observarea se face direct cu ajutorul indicatorului optic circular al sta╚Ťiei de radioloca╚Ťie, la dispozi╚Ťia ofi╚Ťerului, sau prin precedarea forma╚Ťiei de avioane de c─âtre un avion de cercetare, dirijat prin radioloca╚Ťie la obiectiv de ofi╚Ťerul cu dirijarea pe baza indica╚Ťiilor din h─âr╚Ťile de lucru ale statelor majore ale unit─â╚Ťilor mecanizate.
OFI╚ÜER DE LEG─éTUR─é DE AVIA╚ÜIE of╚Ťer de avia╚Ťie ata╚Öat unei unit─â╚Ťi mecanizate din primul e╚Öalon, pentru men╚Ťinerea cooper─ârii dintre avia╚Ťie ╚Öi trupele de uscat pe timpul desf─â╚Öur─ârii ac╚Ťiunilor, av├ónd urm─âtoarele sarcini: prezentarea posibilit─â╚Ťilor avia╚Ťiei de sprijin pentru nimicirea obiectivelor din f├ó╚Öia de ofensiv─â/defensiv─â a unit─â╚Ťii; propunerea obiectivelor ce urmeaz─â a fi nimicite de avia╚Ťie cu posibilitatea optim─â, precum ╚Öi timpul de interven╚Ťie sau de repetare a loviturilor; men╚Ťinerea permanent─â a leg─âturii cu e╚Öalonul superior ╚Öi unit─â╚Ťile de avia╚Ťie de sprijin, pentru a asigura oportunitatea cererilor de resurse, fiind dotat cu aparat de radio emisie-recep╚Ťie.
SPRIJIN AERIAN / DE AVIA╚ÜIE, totalitatea ac╚Ťiunilor de lupt─â executat─â de avia╚Ťia de v├ón─âtoare-bombardament sau de elicopterele de sprijin, ├«n folosul trupelor de uscat sau ale marinei militare pe tot parcursul luptelor duse de acestea. Sprijinul aerian se efectueaz─â cu majoritatea resursei de avia╚Ťie la dispozi╚Ťia unei unit─â╚Ťi operative sau a unui front, pe baza hot─âr├órii comandantului c─âruia i s-au afectat for╚Ťe aeriene ╚Öi ├«n limitele intensit─â╚Ťii ac╚Ťiunilor de lupt─â stabilite.
SUBUNITATE DE AVIA╚ÜIE subdiviziune a unei unit─â╚Ťi militare cu organizare ╚Öi dotare corespunz─âtoare sarcinilor ce ├«i revin lupt─â (patrul─â, escadril─â), duc├ónd ac╚Ťiuni de lupt─â ├«n cadrul unit─â╚Ťilor sau independent. Subunit─â╚Ťile de baz─â fac parte din compunerea unei arme sau a unei unit─â╚Ťi de trupe speciale, prin organizare, posibilit─â╚Ťi de lupt─â ╚Öi ac╚Ťiunile ce-i revin st├ónd la baza structurii organizatorice a acesteia ╚Öi a evolu─ârii capacit─â╚Ťii ei combative (ex. escadrila).
TAB─éR─é DE AVIA╚ÜIE cantonament de preg─âtire cu scopul de a ├«nv─â╚Ťa pilotaj sau para╚Öutism ├«n regim de campanie, pentru recunoa╚Öterea unor zone, fotografiere aerian─â etc.
TACTICA AVIA╚ÜIEI ramur─â a artei militare av├ónd drept obiect studiul ac╚Ťiunilor de lupt─â ├«n spa╚Ťiul aerian de c─âtre unit─â╚Ťile tactice, elaborarea de principii, procedee, forme de organizare ╚Öi ducere a acestora.
AVI├ü╚ÜIE (< fr.) s. f. 1. Naviga╚Ťie aerian─â cu aeronave mai grele dec├«t aerul (planoare, avioane, elicoptere etc.); tehnica acestei naviga╚Ťii. Primele zboruri au fost f─âcute cu planoare, remarcabile fiind ├«ncerc─ârile lui O. Lilienthal (1890). Avioane cu motoare cu abur au fost construite de A.F. Mojaiski (1882) ╚Öi de C. Ader (1897). Fra╚Ťii O. ╚Öi W. Wright au construit primul avion cu motor cu ardere intern─â., realiz├«nd primul zbor, cu decolare prin catapultare, ├«n 1903. Traian Vuia a construit un avion cu care s-a efectuat prima decolare cu mijloace proprii de bord (18 mart. 1906), iar H. Coand─â a realizat ├«n 1910 prima ├«ncercare de zbor cu un avion cu reac╚Ťie, de construc╚Ťie proprie. ├Än Rom├ónia, primele avioane au fost construite de Aurel Vlaicu (1910-1911). Printre pionerii a. se num─âr─â ╚Öi A. Santos-Dumont, H. Farman, L. Bl├ęriot (a traversat Marea M├«necii ├«n 1909), Ch. Lindberg (a traversat Oceanul Atlantic ├«n 1927), V.P. Cikalov (a efectuat primul zbor peste Polul Nord ├«n 1937) ╚Ö.a. Dup─â al doilea r─âzboi mondial perfec╚Ťionarea construc╚Ťiei avioanelor ╚Öi folosirea motoarelor cu reac╚Ťie au permis atingerea unor viteze de zbor superioare vitezei sunetului ╚Öi realizarea unor avioane de foarte mare capacitate ╚Öi cu ├«ntins─â raz─â de ac╚Ťiune. 2. Ramur─â a aeronauticii care se ocup─â de construc╚Ťia ╚Öi de func╚Ťionarea aeronavelor mai grele dec├«t aerul. ÔÖŽ Totalitatea avionelor unei ╚Ť─âri, ale unei societ─â╚Ťi comerciale etc. ÔÖŽ Expr. A. civil─â = ansamblul aeronavelor, instala╚Ťiilor ╚Öi personalului care se folosesc la transportul c─âl─âtorilor ╚Öi m─ârfurilor, ├«n scopuri utilitare, sanitare, turistice etc. A. sanitar─â = a. destinat─â transportului de urgen╚Ť─â al celor grav bolnavi, a r─âni╚Ťilor ╚Öi accidenta╚Ťilor, precum ╚Öi a medicamentelor, a s├«ngelui pentru trasfuzii etc. A. sportiv─â = ramur─â sportiv─â care cuprinde aeromodelismul, planorismul, para╚Öutismul, zborul cu motor ╚Öi construirea de micromodele. A. militar─â = for╚Ťa aerian─â militar─â.
ORGANIZA╚ÜIA AVIA╚ÜIEI CIVILE INTERNA╚ÜIONALE (O.A.C.I.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Civil Aviation Organization ÔÇô I.C.A.O.), agen╚Ťie specializat─â ├«n cadrul sistemului O.N.U., din 3 oct. 1947 cu sediul la Montr├ęal (Canada), creat─â cu titlu provizoriu la 15 aug. 1945 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea la 4 apr. 1947), ├«n scopul dezvolt─ârii naviga╚Ťiei aeriene interna╚Ťionale, supravegherii transporturilor aeriene interna╚Ťionale, pentru asigurarea bunei desf─â╚Öur─âri a securit─â╚Ťii zborurilor, dezvoltarea rutelor de naviga╚Ťie aerian─â ╚Öi aeroporturilor. O.A.C.I. are 187 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1965).

Avia╚Ťie dex online | sinonim

Avia╚Ťie definitie

Intrare: avia╚Ťie
avia╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -vi-a-╚Ťi-e