Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru aversiune

aversi├║ne sf [At: MAIORESCU, D. I, 23 / Pl: ~ni / E: fr aversion, lat aversio, -onem] 1 Repulsie fa╚Ť─â de cineva sau ceva. 2 Dezgust. 3 Antipatie profund─â. 4 Ur─â.
AVERSI├ÜNE, aversiuni, s. f. Sentiment de dezgust sau de antipatie profund─â fa╚Ť─â de cineva ori de ceva. [Pr.: -si-u-] ÔÇô Din fr. aversion, lat. aversio, -onis.
AVERSI├ÜNE, aversiuni, s. f. Sentiment de dezgust sau de antipatie profund─â fa╚Ť─â de cineva sau ceva. [Pr.: -si-u-] ÔÇô Din fr. aversion, lat. aversio, -onis.
AVERSIUNE, aversiuni, s. f. Sentiment de repulsie, de dezgust fa╚Ť─â de cineva sau de ceva. A sim╚Ťi aversiune. A inspira aversiune. ÔÇô Pronun╚Ťat: -si-u-.
AVERSI├ÜNE, aversiuni, s. f. Sentiment de dezgust fa╚Ť─â de cineva sau de ceva. [Pr.: -si-u-] ÔÇô Fr. aversion (lat. lit. aversio, -onis).
aversi├║ne (dezgust) (-si-u-) s. f., g.-d. art. aversi├║nii; pl. aversi├║ni
aversi├║ne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. aversi├║nii; pl. aversi├║ni
AVERSIÚNE s. 1. v. antipatie. 2. v. dezgust.
Aversiune Ôëá afec╚Ťiune, atrac╚Ťie, deliciu, simpatie, dragoste
AVERSI├ÜNE s.f. Repulsie fa╚Ť─â de cineva sau de ceva; antipatie profund─â; ur─â. [Cf. fr. aversion, lat. aversio].
AVERSI├ÜNE s. f. repulsie. ÔŚŐ antipatie profund─â; ur─â, resentiment. (< fr. aversion, lat. aversio)
AVERSI├ÜNE ~i f. Sentiment de antipatie sau dezgust fa╚Ť─â de cineva sau de ceva; repulsie; sc├órb─â. [G.-D. aversiunii; Sil. -si-u-] /<fr. aversion, lat. aversio, ~onis
aversiune f. antipatie profund─â.
*aversi├║ne f. (lat. av├ęrsio, -├│nis, d. av├ęrtere, a ├«ntoarce. V. ├«nver╚Öunare). Antipatie, repugnan╚Ť─â: a avea aversiune contra cu─şva.
AVERSIUNE s. 1. antipatie, ostilitate, pornire, repulsie, resentiment, (livr.) repugnan╚Ť─â, resim╚Ť─âm├«nt. (Simte o evident─â ~ fa╚Ť─â de el.) 2. dezgust, grea╚Ť─â, ├«ngre╚Ťo╚Öare, oroare, repulsie, sc├«rb─â, sil─â, (livr.) repugnan╚Ť─â, (rar) nesuferire, (pop. ╚Öi fam.) lehamite, (├«nv.) ur├«t, (pop. fig.) sa╚Ť. (Simte o ~ de ne├«nvins.)
AVERSIUNE. Subst. Aversiune, repulsie, repugnan╚Ť─â (livr.), oroare, dezgust, sil─â, grea╚Ť─â (fig.), ├«ngre╚Ťo╚Öare, sc├«rb─â, sc├«rbo╚Öenie. Adj. Repulsiv (rar), repugnant (livr.), resping─âtor, dezgust─âtor, hidos, oribil, gre╚Ťos, sc├«rbos, sc├«rbavnic (├«nv.), sc├«rbelnic (├«nv.), sc├«rnav (fig.). Dezgustat, sc├«rbit. Vb. A-i produce cuiva repulsie, a repugna (livr.), a dezgusta, a ├«ngre╚Ťo╚Öa (fig.), a sc├«rbi; a se dezgusta, a se ├«ngre╚Ťo╚Öa (fig.), a se sc├«rbi, a-i fi (a i se face) cuiva sc├«rb─â, a-l prinde (a-l cuprinde) pe cineva sc├«rba (o sc├«rb─â). Adv. ├Än (cu, de) sil─â, ├«n (cu) sc├«rb─â. V. antipatie, du╚Öm─ânie, nepl─âcere.

Aversiune dex online | sinonim

Aversiune definitie

Intrare: aversiune
aversiune substantiv feminin
  • silabisire: -si-u-