Dicționare ale limbii române

14 definiții pentru avers

avérs sn [At: I. PANȚU, C. 290 / Pl: ~uri / E: fr avers] Față a unei monede, reprezentând chipul unei personalități, stema unei țări etc.
AVÉRS s. n. (În opoziție cu revers) Fața unei monede sau a unei medalii, înfățișând chipul emițătorului, stema țării etc. – Din fr. avers.
AVÉRS s. n. sg. (În opoziție cu revers) Fața unei monede sau a unei medalii, înfățișând chipul emițătorului, stema țării etc. – Din fr. avers.
AVÉRS s. n. sg. (În opoziție cu revers) Fața unei monede sau a unei medalii, înfățișînd chipul emițătorului, de obicei al unui monarh (în antichitate, adesea al unei divinități), stema unei țări etc.
AVÉRS s. n. sg. (În opoziție cu revers) Fața unei monede sau a unei medalii, înfățișând chipul emițătorului, stema țării etc. – Fr. avers.
avérs (fața unei monede) s. n., pl. avérsuri
avérs (fața unei monede) s. n., pl. avérsuri
AVÉRS s. cap, față (~ul unei monede.)
Avers ≠ revers
AVÉRS s.n. (op. revers) Fața unei medalii sau a unei monede. [Pl. -suri. / < fr. avers].
AVÉRS s. n. fața unei monede sau medalii. (< fr. avers)
AVÉRS ~uri n. (în opoziție cu revers) Fața unei monede sau a unei medalii. /<fr. avers
*avérs n., pl. urĭ (fr. avers, d. lat. adversus, advers, opus). Fața uneĭ monete orĭ uneĭ medaliĭ. V. revers, arol.
AVERS s. cap, față (~ unei monede.)

avers definitie

avers dex

Intrare: avers
avers substantiv neutru