avanpost definitie

12 definiții pentru avanpost

avanpóst sn [At: ODOBESCU, S. III, 576/ V: (înv) -ntp- / Pl: ~uri / E: fr avant- poste] (Mpl) 1 Subunitate militară de siguranță, instalată în fața forțelor principale aflate în staționare sau în apărare. 2 Poziție pe care se află un avanpost (1). 3 (Fig) Element izolat care precedă o aglomerare de elemente asemănătoare.
AVANPÓST, avanposturi, s. n. Unitate militară de siguranță, instalată în fața trupelor principale proprii, aflate în staționare sau în apărare; poziție pe care se află o asemenea unitate. – Din fr. avant-poste.
AVANPÓST, avanposturi, s. n. Subunitate militară de siguranță, instalată în fața forțelor principale proprii aflate în staționare sau în apărare; poziție pe care se află o asemenea subunitate. – Din fr. avant-poste.
AVANPÓST, avanposturi, s. n. (Învechit) Poziție constituind cea mai înaintată linie a apărării, în fața liniei inamicului. Patrulele romînești privegheau acum malul drept al Dunării... fugărind adesea bandele de cerchezi, care tot se mai ispiteau... a înainta pînă în preajma avanposturilor noastre. ODOBESCU, S. III 576. ◊ (Azi fig.) [Stațiunile de mașini și tractoare și gospodăriile agricole de stat] pot și trebuie să constituie în toate campaniile agricole pilde și imbold de muncă organizată și făcută după metodele agrotehnicii sovietice, cea mai înaintată din lume; ele trebuie să se considere adevărate avanposturi ale socialismului. LUPTA DE CLASĂ, 1951, nr. 3-4, 15. – Scris și: (după franțuzește, nerecomandabil) avantpost.
AVANPÓST, avanposturi, s. n. Poziție constituind cea mai înaintată linie a apărării, în fața liniei inamicului; p. ext. ostașii care se află pe această poziție. – Fr. avant-poste.
avanpóst s. n., pl. avanpósturi
avanpóst s. n., pl. avanpósturi
AVANPÓST s.n. Post, element de siguranță înaintat al unor trupe care staționează pe o poziție. [< fr. avant-poste].
AVANPÓST s. n. element de siguranță înaintat al unei trupe în staționare. (< fr. avant-poste)
AVANPÓST ~uri n. Detașament de siguranță situat înaintea unor trupe care staționează pe o poziție. /<fr. avant-poste
avan-post n. stațiunea militară cea mai apropiată de dușman.
*avanpóst orĭ (maĭ exact) avampóst n., pl. urĭ (fr. avant-poste). Garda din ainte a uneĭ oștĭ în bivuac.

avanpost dex

Intrare: avanpost
avanpost substantiv neutru