autovaccin definitie

10 definiții pentru autovaccin

AUTOVACCÍN, autovaccinuri, s. n. Vaccin obținut din germenii izolați de la bolnavul respectiv. [Pr.: a-u-] – Din fr. autovaccin.
AUTOVACCÍN, autovaccinuri, s. n. Vaccin obținut prin cultura și atenuarea germenilor proprii ai bolnavului. [Pr.: a-u-] – Din fr. autovaccin.
AUTOVACCÍN, autovaccine, s. n. Vaccin obținut prin culturi de microbi atenuați prin încălzire sau alte metode, care se administrează bolnavului de la care s-au luat microbii. Autovaccinul se întrebuințează mai ales în tratamentul furunculozei și al altor infecții cu stafilococi sau alți germeni microbieni.
AUTOVACCÍN, autovaccine, s. n. Vaccin obținut prin culturi de microbi și care se administrează bolnavului de la care s-au luat microbii. [Pr.: a-u-] – După fr. autovaccin.
autovaccín (a-u-) s. n., pl. autovaccínuri
autovaccín s. n. (sil. a-u-), pl. autovaccínuri
AUTOVACCÍN s.n. (Med.) Vaccin preparat prin culturi de microbi luați chiar de la bolnavul căruia i se administrează. [Pron. a-u-, pl. -nuri. / cf. fr. autovaccin].
AUTOVACCÍN s. n. vaccin preparat prin culturi de microbi chiar de la bolnav, pentru a obține o cât mai bună imunizare. (< fr. autovaccin)
AUTOVACCÍN ~uri n. med. Vaccin preparat din germeni luați chiar de la bolnavul căruia urmează să-i fie administrat. /<fr. autovaccin
autovaccín s. n. 1984 Vaccin preparat din germeni recoltați de la bolnavul însuși v. celulomicrobian (din fr. autovaccin; PR; DEX, DN3)

autovaccin dex

Intrare: autovaccin (pl. -uri)
autovaccin pl. -uri substantiv neutru
  • silabisire: a-u-
Intrare: autovaccin (pl. -e)
autovaccin pl. -e