autoturism definitie

14 definiții pentru autoturism

autoturísm sn [At: LTR2 / P: a-u~ / Pl: ~e / E: fr autotourisme] Automobil pentru transportul de persoane, cu capacitate de 2-7 locuri.
autotúrn sn [At: LTR2 / P: a-u~ / Pl: ~uri / E: auto2- + turn] Autovehicul echipat cu o platformă care se poate înălța, folosit la lucrările de instalații și întrețineri electrice aeriene.
AUTOTURÍSM, autoturisme, s. n. Automobil cu caroserie închisă sau deschisă, cu care se transportă un număr redus de persoane; turism. [Pr.: a-u-] – Auto2- + turism.
AUTOTURÍSM, autoturisme, s. n. Automobil cu caroserie închisă sau deschisă, cu care se transportă un număr redus de persoane; turism. [Pr.: a-u-] – Auto2 + turism.
AUTOTURÍSM, autoturisme, s. n. Automobil pentru 6 persoane, cu acoperiș de obicei decapotabil; turism (2).
AUTOTURÍSM, autoturisme, s. n. Automobil cu caroserie închisă sau deschisă, suspendat pe patru roți pneumatice, cu care se pot transporta două până la șapte persoane. – Din auto2 + turism.
autoturísm (a-u-) s. n., pl. autoturísme
autoturísm s. n. (sil. a-u-), pl. autoturísme
AUTOTURÍSM s. turism. (~ul are caroseria închisă.)
AUTOTURÍSM s.n. Automobil destinat transportului de persoane cu o capacitate de două până la șapte locuri; turism. [Cf. fr. auto(mobile de) tourisme].
AUTOTURÍSM s. n. automobil pentru transportul unui număr redus de persoane; turism (2). (< auto2 + turism)
AUTOTURÍSM ~e n. Autovehicul folosit pentru transportul unui număr redus de persoane. /auto- + turism
AUTOTURISM s. turism. (~ are caroseria închisă.)
autoturísm-ateliér s. n. Autoturism amenajat ca atelier ◊ „A fost înființat un serviciu de reparare la domiciliu a aparatelor de radio și televizoarelor, precum și a obiectelor de uz casnic de folosință îndelungată. Acest nou serviciu este încadrat cu cei mai buni specialiști și dotat cu un autoturism-atelier.Sc. 19 IX 76 p. 5 (din autoturism + atelier)

autoturism dex

Intrare: autoturism
autoturism substantiv neutru
  • silabisire: a-u-