autotractor definitie

10 definiții pentru autotractor

autotractór sn [At: Nom. MIN. I, 107 / P: a-u~ / Pl: ~oare / E: auto2- + tractor] 1 Autovehicul cu roți sau șenile, prevăzut cu tractor de mare putere. 2 Autocamion pentru orice teren, cu dublu-diferențial în spate (uneori cu tracțiune și în față), echipat cu cabestan. 3 Autoșenilă mică.
AUTOTRACTÓR, autotractoare, s. n. Autovehicul de tracțiune de mare putere, montat pe roți de cauciuc, de metal sau pe șenile și de care este legată de obicei o remorcă. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotracteur.
AUTOTRACTÓR, autotractoare, s. n. Autovehicul de tracțiune de mare putere, montat pe roți de cauciuc, de metal sau pe șenile și de care este legată de obicei o remorcă. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotracteur.
AUTOTRACTÓR, autotractoare, s. n. Vehicul de tracțiune de mare putere, montat pe roți de cauciuc, de metal sau pe șenile. ♦ Autocamion special construit pentru orice teren.
AUTOTRACTÓR, autotractoare, s. n. Vehicul de tracțiune de mare putere. [Pr.: a-u-] – După fr. autotracteur.
autotractór (a-u-to-trac-) s. n., pl. autotractoáre
autotractór s. n. (sil. a-u-to-trac-); pl. autotractoáre
AUTOTRACTÓR s.n. Tractor de mare putere, montat pe roți sau pe șenile. ♦ Autocamion care se poate mișca pe orice teren. [Cf. fr. autotracteur].
AUTOTRACTÓR s. n. autovehicul destinat pentru tractarea semiremorcilor. (< fr. autotracteur)
AUTOTRACTÓR ~oáre n. Autovehicul cu mare putere de tracțiune (montat pe roți sau pe șenile), de care este legată de obicei o remorcă. /<fr. autotracteur

autotractor dex

Intrare: autotractor
autotractor substantiv neutru
  • silabisire: a-u-, -trac-