autoironiza definitie

7 definiții pentru autoironiza

autoironizá vr [At: DN3 / P: a-u-to-i- / Pzi: ~zéz / E: auto1- + ironiza] A se ironiza pe sine însuși.
AUTOIRONIZÁ, autoironizez, vb. I. Refl. A se supune autoironiei. [Pr.: a-u-to-i-] – Auto1- + ironiza.
AUTOIRONIZÁ, autoironizez, vb. I. Refl. A se supune autoironiei. [Pr.: a-u-to-i-] – Auto1 + ironie.
autoironizá vb. (sil. a-u-to-in-) → ironiza
AUTOIRONIZÁ vb. I. refl. A se ironiza pe sine însuși. [Et. incertă].
AUTOIRONIZÁ vb. refl. a se supune autoironiei. (< auto1- + ironiza)
autoironizá vb. refl. I A zeflemisi propria persoană ◊ „Varietățile au început [...] să se privească cu ochi critici, să se autoironizeze.Cont. 11 X 63 p. 5; v. și Sc. 12 XI 66 p. 2 (din auto1- + ironiza; DN3, DEX-S)

autoironiza dex

Intrare: autoironiza
autoironiza verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: a-u-to-i-