autogestionare definitie

21 definiții pentru autogestionare

autogestionár, ~ă [At: DN3 / P: ci-u- / Pl: ~i, ~e / E: auto1 – + gestionar] 1-2 smf, a (Persoană) care își gestionează propriile afaceri și bunuri. 3-4 sf a (Instituție) care are administrație proprie.
autogestionáre sf [At: CV, 1949, nr. 6, 27 / P: a-u~ / Pl: ~nări / E: autogestiona] 1 Gestionare de către o persoană a propriilor afaceri Si: (rar) autogestionat1. 2 Operație prin care manevrarea banilor și gestionarea afacerii se face de una și aceeași persoană. 3 Gestionare automată.
AUTOGESTIONÁR, -Ă, autogestionari, -e, adj., s. m. și f. (Persoană, instituție etc.) care are gestiune proprie. [Pr.: a-u-to-ges-ti-o-] – Auto1- + gestionar.
AUTOGESTIONÁRE, autogestionari, s. f. Autogestiune. [Pr.: a-u-to-ges-ti-o-] – Auto1- + gestionare.
AUTOGESTIONÁR, -Ă, autogestionari, -e, adj., s. m. și f. (Persoană, instituție etc.) care are gestiune proprie. [Pr.: a-u-to-ges-ti-o-] – Auto1- + gestionar.
AUTOGESTIONÁRE, autogestionări, s. f. Autogestiune. [Pr.: a-u-to-ges-ti-o-] – Auto1- + gestionare.
AUTOGESTIONÁR, -Ă, autogestionari, -e, adj. Care are gestiune sau administrare proprie. Comitet sindical autogestionar.
AUTOGESTIONÁRE, autogestionari, s. f. Gestionare sau administrare proprie.
AUTOGESTIONÁR, -Ă, autogestionari, -e, adj. Care are gestiune sau administrare proprie. [Pr.: -ti-o-] – Din auto1- + gestionar.
AUTOGESTIONÁRE, autogestionări, s. f. Gestionare sau administrare proprie. [Pr.: -ti-o-] – Din auto1- + gestionare.
autogestionár (a-u-, -ti-o-) adj. m., s. m., pl. autogestionári; adj. f., s. f. autogestionáră, pl. autogestionáre
autogestionáre (a-u-, -ti-o-) s. f., g.-d. art. autogestionắrii; pl. autogestionắri
autogestionár adj., s. m. (sil. a-u-) → gestionar
autogestionáre s. f. (sil. a-u-, -ti-o-), g.-d. art. autogestionării; pl. autogestionări
AUTOGESTIONÁRE s. v. autogestiune.
AUTOGESTIONÁR, -Ă adj. Care are gestiune sau administrare proprie. [< auto1- + gestionar].
AUTOGESTIONÁRE s.f. Autogestiune. [< auto1- + gestionare].
AUTOGESTIONÁR, -Ă adj. cu gestiune sau administrare proprie. (< fr. autogestionnaire)
AUTOGESTIONÁR ~ă (~i, ~e) Care are gestiune sau administrare proprie. /auto- + gestionar
AUTOGESTIONARE s. (FIN.) autogestiune. (~ unei întreprinderi.)
AUTOGESTIONARE s. (FIN.) autogestiune. (~ unei întreprinderi.)

autogestionare dex

Intrare: autogestionar (adj.)
autogestionar adjectiv
  • silabisire: a-u-
Intrare: autogestionare
autogestionare substantiv feminin
  • silabisire: a-u-, -ti-o-
Intrare: autogestionară
autogestionară substantiv feminin
  • silabisire: a-u-