autofrânare definitie

8 definiții pentru autofrânare

autofrânáre sf [At: DN3 / P: a-u~ / Pl: ~nări / E: autofrâna] împiedicare a mișcării unui mecanism din cauza frecării suprafețelor de contact Si: (rar) autofrânat1.
AUTOFRÂNÁRE, autofrânări, s. f. Împiedicare a mișcării în sens invers celui normal, a anumitor elemente ale unui mecanism, folosind frecarea dintre suprafețele care vin în contact. [Pr.: a-u-] – Auto1- + frânare.
AUTOFRÂNÁRE, autofrânări, s. f. Împiedicare a mișcării unui mecanism din cauza frecării cu suprafețele de contact. [Pr.: a-u-] – Auto1- + frânare.
autofrânáre (a-u-to-frâ-) s. f., g.-d. art. autofrânắrii; pl. autofrânắri
autofrânáre s. f. (sil. a-u-to-frâ-) → frânare
autofrânáre (a-u-to-frâ-) s.f., g-d. art. autofrânắrii; pl. autofrânắri
AUTOFRÂNÁRE s.f. Împiedicare a mișcării în sens invers celui dorit a anumitor elemente ale unor mecanisme, folosind frecarea dintre suprafețele care vin în contact. [< auto1- + frânare, după fr. autofreinage].
AUTOFRÂNÁRE s. f. împiedicare a mișcării în sens invers celui dorit a anumitor elemente ale unor mecanisme, prin frecarea dintre suprafețele care vin în contact. (după fr. autofreinage)

autofrânare dex

Intrare: autofrânare
autofrânare