autoexcitație definitie

10 definiții pentru autoexcitație

autoexcitáre sf [At: DN3 / P: a-u-to-e- / Pl: ~tări / E: autoexcita] 1 Excitare de către sine însuși Si: (rar) autoexcitat1 (1), autoexcitație (1). 2 Excitare făcută de la sine Si: (rar) autoexcitat1 (2). 3 Autoexcitație (2).
autoexcitație sf [At: DA ms / P: a-u-to-e~ / Pl: ~ii / E: auto1- + excitație] 1 Autoexcitare (1). 2 Excitație magnetică a unei mașini sau a unui aparat electromagnetic produsă de ele însele în cursul funcționării Si: autoexcitare (3), autoexcitat1 (3).
AUTOEXCITÁȚIE, autoexcitații, s. f. Excitație magnetică a unui generator electric, în care curentul de excitație este produs de el însuși. [Pr: a-u-to-] – Din fr. autoexcitation.
AUTOEXCITÁȚIE, autoexcitații, s. f. Excitație magnetică a unui generator electric la care curentul este luat de la același generator. [Pr.: a-u-] – Din fr. auto-excitation.
AUTOEXCITÁȚIE, autoexcitații, s. f. Excitație magnetică a unei mașini sau a unui aparat electromagnetic, produsă, în cursul funcționării, de ele însele. [Pr.: a-u-] – După fr. auto-excitation.
autoexcitáție (a-u-, -ți-e) s. f., art. autoexcitáția (-ți-a), g.-d. art. autoexcitáției; pl. autoexcitáții, art. autoexcitáțiile (-ți-i-)
autoexcitáție s. f. (sil. a-u-) → excitație
AUTOEXCITÁȚIE s.f. Autoexcitare. ♦ Excitație magnetică a unei mașini sau a unui aparat electromagnetic produsă în cursul funcționării de ele însele. [Cf. fr. auto-excitation].
AUTOEXCITÁȚIE s. f. excitație magnetică a unei mașini electrice, produsă în cursul funcționării de o sursă de energie proprie. (< fr. auto-excitation)
AUTOEXCITÁȚIE ~i f. Excitație magnetică a unui generator electric produsă chiar de același generator. /<fr. auto-excitation

autoexcitație dex

Intrare: autoexcitație
autoexcitație substantiv feminin
  • silabisire: a-u-