autodubă definitie

11 definiții pentru autodubă

autodúbă sf [At: DA ms / P: a-u~ / Pl: ~be / E: auto2- + dubă] Autovehicul prevăzut cu o dubă, folosit pentru transportul unor materiale fragile, produse alimentare etc.
AUTODÚBĂ, autodube, s. f. Automobil prevăzut cu o dubă, folosit pentru transportul de materiale, produse alimentare, corespondență etc; dubă. [Pr.: a-u-] – Auto2- + dubă.
AUTODÚBĂ, autodube, s. f. Automobil prevăzut cu o dubă, folosit pentru transportul de materiale, produse alimentare, corespondență etc.; dubă. [Pr.: a-u-] – Auto2 + dubă.
AUTODÚBĂ, autodube, s. f. Automobil prevăzut cu o dubă, suspendat pe patru sau șase roți pneumatice, folosit pentru transportul de materiale fragile, produse alimentare, corespondență etc. – Din auto2 + dubă.
autodúbă (a-u-) s. f., g.-d. art. autodúbei; pl. autodúbe
autodúbă s. f. (sil. a-u-) → dubă
AUTODÚBĂ s. dubă. (~ este un autocamion închis.)
AUTODÚBĂ s.f. Automobil prevăzut cu o dubă, folosit pentru transportul de materiale fragile, produse alimentare etc. [Pron. a-u-, pl. -be. / < auto2- + dubă].
AUTODÚBĂ s. f. autovehicul prevăzut cu o dubă, pentru transportul de materiale fragile, produse alimentare etc. (< auto2 + dubă)
AUTODÚBĂ ~e f. Autovehicul prevăzut cu o dubă, folosit la transportul materialelor fragile, a produselor alimentare, a mobilei etc. /auto- + dubă
AUTODU s. dubă. (~ este un autocamion închis.)

autodubă dex

Intrare: autodubă
autodubă substantiv feminin
  • silabisire: a-u-