autoconserva definitie

8 definiții pentru autoconserva

autoconservá vr [At: DA ms / P: a-u~ / Pzi: ~serv / E: auto1- + conserva] 1 A se conserva prin sine însuși. 2 A-și apăra propria existență.
AUTOCONSERVÁ, autoconserv, vb. I. Refl. A-și menține, a-și apăra propria viață. [Pr.: a-u-] – Auto1- + conserva.
AUTOCONSERVÁ, autoconsérv, vb. I. Refl. A-și menține, a-și apăra propria viață. [Pr.: a-u-] – Auto1- + conserva.
AUTOCONSERVÁ, autoconsérv, vb. I. Refl. A-și menține, a-și apăra propria viață. – Din auto1- + conserva.
!autoconservá (a se ~) (a-u-) vb. refl., ind. prez. 3 se autoconsérvă
autoconservá vb. (sil. a-u-), ind. prez. 1 sg. autoconsérv, 3 sg. și pl. autoconsérvă, 1 pl. autoconservăm
AUTOCONSERVÁ vb. I. refl. A-și menține, a-și conserva propria ființă. [< auto1- + conserva].
AUTOCONSERVÁ vb. refl. a-și conserva propria ființă. (< auto1- + conserva)

autoconserva dex

Intrare: autoconserva
autoconserva verb grupa I conjugarea I
  • silabisire: a-u-