autoacuzație definitie

7 definiții pentru autoacuzație

autoacuzație sf [At: DEX-S / P: a-u-to-a- / Pl: ~ii / E: fr autoaccusation] 1-2 (Rar) Autoacuzare (1-2).
AUTOACUZÁȚIE, autoacuzații, s. f. Autoacuzare. [Pr.: a-u-to-a-] – Din fr. auto-accusation.
AUTOACUZÁȚIE, autoacuzații, s. f. (Rar) Autoacuzare. [Pr.: a-u-to-a-] – Din fr. auto-accusation.
*autoacuzáție (a-u-, -ți-e) s. f., art. autoacuzáția (-ți-a), g.-d. art. autoacuzáției; pl. autoacuzáții, art. autoacuzáțiile (-ți-i-)
autoacuzáție s. f. (sil. a-u-to-a-), pl. autoacuzáții
AUTOACUZÁȚIE s. f. autoacuzare. ◊ formă de delir în care bolnavul se învinuiește de fapte imaginare. (< fr. auto-accusation)
autoacuzáție s. f. 1978 Acțiunea de a se autoacuza v. autodenunța (din auto1- + acuzație; cf. fr. auto-accusation; DEX-S)

autoacuzație dex

Intrare: autoacuzație
autoacuzație substantiv feminin
  • silabisire: a-u-to-a-