Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 902495:

ÁUSTRU s. n. Vînt din sud sau sud-vest, vara mai ales secetos și păgubitor pentru culturi, iarna bogat în ploaie și zăpadă. Veni austrul cel răsunător și topi zăpezile. SADOVEANU, O. VII 113. Austrul tot suflă cu straniile-i modulații. În sfirșit și sfîntul soare a răsărit în senin. SADOVEANU, O. A. II 114. Afară este viscol, austrul vijelește Și zguduie coliba sărmanului lipsit, NEGRUZZI, S. II 34. – Pronunțat: aus-tru. – Accentuat și: aústru.

Austru dex online | sinonim

Austru definitie