augmentație sn, a [At: TIM. POPOVICI, D. M. / P: aug~ / Pl: ~ii / E: fr augmentation] (Ltm; frm) 1 Mărire. 2-3 Augmentare (2-3).

AUGMENTÁȚIE s.f. Augmentare. [Pron. a-ug-. / < fr. augmentation].

AUGMENTÁȚIE s. f. augmentare. (< fr. augmentation)

*augmentațiúne f. (lat. augmentátio, -ónis). Acțiunea de a augmenta. – Și -áție și -áre.