Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru atu

at├║ sn [At: DA / V: (├«vr) ata sf / Pl: ~uri ╚Öi (├«vr) atouri, atule / E: fr atout] 1 (La jocul de c─âr╚Ťi) Carte cu cea mai mare valoare. 2 (La jocul de c─âr╚Ťi) Culoare cu cea mai mare valoare. 3 (Fig) Element care confer─â posesorului superioritate. 4 (Fig) Element care confer─â posesorului un avantaj. 5 (Fig) Element care d─â posesorului o ╚Öans─â ├«n plus.
AT├Ü, atuuri, s. n. 1. Carte (sau culoare) de joc cu valoarea cea mai mare. 2. Element care, ├«ntr-o anumit─â ├«mprejurare, ofer─â cuiva un avantaj sau o ╚Öans─â ├«n plus. [Pl. ╚Öi: (1) atale] ÔÇô Din fr. atout.
AT├Ü, atuuri ╚Öi (1) atale, s. n. 1. Carte (sau culoare) de joc socotit─â a avea cea mai mare valoare. 2. Element care, ├«ntr-o anumit─â ├«mprejurare, ofer─â cuiva un avantaj sau o ╚Öans─â ├«n plus. ÔÇô Din fr. atout.
ATU, (1) atale, (2) atuuri, s. n. 1. (La jocul de c─âr╚Ťi) Carte de culoarea care, ├«n mod conven╚Ťional, este socotit─â a avea o mai mare valoare dec├«t celelalte ╚Öi d─â astfel posesorului avantaj asupra celorlal╚Ťi juc─âtori. 2. Element care, ├«ntr-o ├«mprejurare anumit─â, ofer─â. cuiva un avantaj (├«mpotriva adversarului) sau o ╚Öans─â. ├«n plus pentru atingerea scopului.
AT├Ü, atuuri ╚Öi (1) atale, s. n. 1. Carte de joc de culoarea care, ├«n mod conven╚Ťional, este socotit─â a avea o mai mare valoare dec├ót celelalte. 2. Element care, ├«ntr-o anumit─â ├«mprejurare, ofer─â cuiva un avantaj sau o ╚Öans─â ├«n plus. ÔÇô Fr. atout.
at├║ s. n., art. at├║ul; pl. at├║uri/(la jocul de c─âr╚Ťi ╚Öi) at├íle, art. at├║urile/at├ílele
at├║ s. n., art. at├║ul; pl. at├║uri (la jocul de c─âr╚Ťi ╚Öi at├íle)
AT├Ü s. (├«nv., ├«n Mold. ╚Öi Bucov.) coz. (~ la jocul de c─âr╚Ťi.)
AT├Ü s.n. 1. Carte de joc de culoare socotit─â ├«n mod conven╚Ťional superioar─â celorlalte c─âr╚Ťi. 2. Situa╚Ťie, element, pozi╚Ťie care ofer─â un avantaj sau superioritate ├«ntr-o anumit─â ├«mprejurare. [Pl. -uri. / < fr. atout, cf. ├á tout].
AT├Ü s. n. 1. carte de joc de culoare socotit─â ├«n mod conven╚Ťional superioar─â celorlalte c─âr╚Ťi. 2. situa╚Ťie, element, pozi╚Ťie care ofer─â un avantaj ├«n plus. (< fr. atout)
at├║ (-u├║ri), s. n. ÔÇô 1. (La c─âr╚Ťile de joc) Cartea cu cea mai mare valoare. ÔÇô 2. (Arg.) Bani, bi╚Ötari. ÔÇô Var. ata. Fr. atout, cf. ngr. ¤ä├▓ ß╝Ǥä╬┐¤Ź. Var. (pl. atale) nu este, cum afirm─â DAR, ÔÇ×o form─â rom├ónizat─âÔÇŁ din fr., ci der. de la pl. grec. Pentru uzul argotic, cf. Graur, BL, V, 222.
AT├Ü2 ~uri n. Situa╚Ťie, fapt care ofer─â cuiva un avantaj ├«ntr-o anumit─â ├«mprejurare. [Art. atuul] /<fr. atout
ATÚ1 atále n. Carte de joc de o anumită culoare, cu cea mai mare valoare. [Art. atuul] /<fr. atout
at├╣ n. coloare de c─âr╚Ťi ce taie ╚Öi bate pe toate celelalte (= fr. atout).
*at├║ ╚Öi at├║┼ş n., pl. atuur─ş (fr. atout d. ├á tout, p. tot, p. toate). La joc, carte de coloare care le ta─şe ╚Öi le bate pe cele-lalte. V. coz, tronf.
ATU s. (├«nv., ├«n Mold. ╚Öi Bucov.) coz. (~ la jocul de c─âr╚Ťi.)

Atu dex online | sinonim

Atu definitie

Intrare: atu (pl. atuuri)
atu pl. atuuri substantiv neutru
Intrare: atu (pl. atale)
atu pl. atale