atotputernicie definitie

15 definiții pentru atotputernicie

atotputére sf [At: CONACHI, P. 272 / Pl: ~ri / E: atot- + putere] (Înv) Atotputernicie.
atotputernicíe sf [At: MARCOVICI, D. 1 / Pl: ~cii / E: atot- + puternicie] Putere nelimitată Si: (înv) atotputere, atotputință.
atotputínță sf [At: BARCIANU / Pl: ~țe / E: atot- + putință] (Înv) Atotputernicie.
ATOTPUTERNICÍE s. f. Putere nelimitată, autoritate absolută. – Atotputernic + suf. -ie (după lat. omnipotentia).
ATOTPUTÍNȚĂ s. f. Atotputernicie. – Atot + putință.
ATOTPUTERNICÍE s. f. Putere nelimitată, autoritate absolută. – Atotputernic + suf. -ie (după lat. omnipotentia).
ATOTPUTERNICÍE s. f. Putere totală, nelimitată; autoritate absolută.
ATOTPUTERNICÍE s. f. Putere nelimitată, autoritate absolută. – Din atotputernic + suf. -ie (după lat. omnipotentia).
atotputernicíe s. f., art. atotputernicía, g.-d. atotputernicíi, art. atotputernicíei
atotputínță s. f., g.-d. art. atotputínței
atotputernicíe s. f., art. atotputernicía, g.-d. art. atotputernicíei
ATOTPUTERNICÍE s. (livr.) omnipotență, (înv.) prepotență, puternicie. (~ unui monarh absolut.)
atotputernicie f. putere nemărginită.
atotputernicíe și a-tot-puternicíe f. Omnipotență, putința de a face tot.
ATOTPUTERNICIE s. (livr.) omnipotență, (înv.) prepotență, puternicie. (~ unui monarh absolut.)

atotputernicie dex

Intrare: atotputernicie
atotputere (numai) singular substantiv feminin
atotputință (numai) singular substantiv feminin
atotputernicie substantiv feminin (numai) singular