atomism definitie

13 definiții pentru atomism

atomísm sn [At: DA / Pl: ~e / E: fr atomisme] 1 Concepție materialistă datând din Antichitate, după care materia este formată din atomi, indestructibili, în veșnică mișcare. 2 Teoria științifică modernă a structurii și proprietăților atomilor. 3 Orientare în domeniul unei științe, care tinde să reducă ansamblurile mai complexe la elementele lor simple.
ATOMÍSM s. n. 1. Doctrină filosofică care explică diversitatea și schimbările lumii prin raportare la structura unor particule din ce în ce mai mici (atomi), acestea având solidaritate și formă. 2. Teoria științifică modernă a structurii și proprietăților atomilor. 3. Cercetare științifică sau concepție care reduce un ansamblu la elementele lui simple. – Din fr. atomisme.
ATOMÍSM s. n. 1. Concepție materialist-mecanicistă care considera că materia este formată din atomi indivizibili. 2. Teoria științifică modernă a structurii și proprietăților atomilor. 3. Cercetare științifică sau concepție care reduce un ansamblu la elementele lui simple. – Din fr. atomisme.
ATOMÍSM s. n. 1. Teoria științifică modernă a structurii și proprietăților atomilor ca particule divizibile, schimbătoare, capabile să se transforme dintr-o formă în alta. 2. Sistem de cugetare materialist-mecanicist, dezvoltat în antichitate, care propaga învățătura că tot ce există se compune din particule materiale foarte mici, eterne, neschimbate, indivizibile, în continuă mișcare, numite atomi. Atomismul lui Democrit.
ATOMÍSM s. n. 1. Teoria științifică modernă a structurii și proprietăților atomilor ca particule divizibile, schimbătoare, capabile să se transforme dintr-o formă în alta. 2. Sistem de cugetare materialist-mecanicist, dezvoltat în antichitate, care propaga învățătura că tot ce există se compune din particule materiale foarte mici, eterne, neschimbate, indivizibile, în continuă mișcare, numite atomi. – Fr. atomisme.
atomísm s. n.
atomísm s. n.
ATOMÍSM s.n. 1. Concepție materialistă potrivit căreia materia, care există în mod obiectiv, este constituită din atomi. 2. Teorie științifică modernă a structurii și a proprietăților atomilor ca particule divizibile, schimbătoare. [< fr. atomisme].
ATOMÍSM s. n. 1. concepție materialistă, fundată încă din antichitate, potrivit căreia materia, care există în mod obiectiv, este constituită din atomi. 2. teorie științifică modernă a structurii și a proprietăților atomilor; atomistică. 3. părere care reduce un ansamblu la cele mai elementare diviziuni. (< fr. atomisme)
ATOMÍSM n. Concepție materialistă potrivit căreia materia este formată din atomi. /<fr. atomisme
atomism n. 1. doctrină care explică formațiunea universului, prin combinarea fortuită a atomilor; 2. teoria atomică a chimiștiior.
*atomízm n. (d. atom; ngr. atomismós). Doctrina filosofilor care pretind să explice formarea universuluĭ pin combinarea spontanee a atomilor. Teoria atomică a chimiștilor.
ATOMÍSM (< fr. {i}) s. n. Concepție formulată încă în antichitate de către gînditori materialiști (Leucip, Democrit, Epicur) și de către adepții școlii vaișeșika, după care materia este formată din atomi, concepuți inițial ca particule indivizibile și indestructibile, aflate în veșnică mișcare. Din sec. 19, suferind transformări radicale, a devenit o teorie științifică, fundată experimental. Termenul este atribuit și unor orientări în domeniul științelor, care tind să reducă ansamblurile mai complexe la elementele lor simple (de ex. a. sociologic, a. politologic, a. logic ș.a.).

atomism dex

Intrare: atomism
atomism substantiv neutru