atomic definitie

15 definiții pentru atomic

atómic, ~ă a [At: PONI, CH. 3 / Pl: ~ici, -ice / E: fr atomique] 1 Al atomilor (2). 2 Privitor la atomi (2). 3 De atomi (2). 4 Alcătuit din atonii (2). 5 (Îs) Model - Reprezentare simplificată, schematică a structurii atomului, pentru a explica proprietățile acestuia. 6 (Îs) De proporții -ice Microscopic. 7 (Chm; îs) Teorie ~ă Teorie bazată pe proprietățile atomului (2). 8 (Îs) Energie ~ă Energie nucleară. 9 (Îs) Masă (sau greutate) ~ă Raportul dintre masa atomului unui element și a 12-a parte din masa atomului de carbon. 10 (Chm; îs) Notație ~ă Notare a elementelor bazată pe greutatea lor atomică. 11 (Îs) Număr ~ Număr de protoni ai unui atom, egal cu numărul de ordine. 12 (Îs) Reactor ~ Reactor nuclear. 13 (Îs) Eră ~ă Eră a utilizării energiei atomice. 14 (Îs) Armă ~ă Armă nucleară. 15 (Îs) Bombă ~ă Bomba nucleară. 16 (Îs) Pilă ~ă Reactor nuclear.
ATÓMIC, -Ă, atomici, -ce, adj. Care ține de atomi, privitor la atomi, specific atomilor. ◊ Energie atomică = energie nucleară. Armă (sau bombă) atomică = instrument de luptă a cărui putere e bazată pe energia nucleară. Masă (sau greutate) atomică = raportul dintre masa atomului unui element chimic și a 12-a parte din masa atomului de carbon. Pilă atomică = reactor nuclear. – Din fr. atomique.
ATÓMIC, -Ă, atomici, -ce, adj. Care ține de atomi, privitor la atomi, specific atomilor. ◊ Energie atomică = energie nucleară. Armă (sau bombă) atomică = instrument de luptă a cărui putere e bazată pe energie nucleară. Masă (sau greutate) atomică = raportul dintre masa atomului unui element chimic și a 12-a parte din masa atomului de carbon. Pilă atomică = reactor nuclear. – Din fr. atomique.
ATÓMIC, -Ă, atomici, -e, adj. Care ține de atomi; referitor la atomi, specific atomilor. ◊ Număr atomic = numărul de ordine al unui element chimic în tabloul periodic al elementelor. Energie atomică = energie rezultată din transformarea nucleului atomic în alte nuclee (prin acțiunea reciprocă a particulelor din nucleu, folosind metoda reacției înlănțuite care face ca descărcarea unui nucleu să se lege de descompunerea altor nuclee); energie nucleară. Descoperirea metodelor de producere a energiei atomice este una din cele mai importante realizări ale științei sovietice. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2603. Armă (sau bombă) atomică = instrument de luptă n cărui putere e bazată pe energia atomică. Teama de forța opiniei publice mondiale a împiedicat forțele agresive să folosească arma atomică în Coreea. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 222. Nucleu atomic v. nucleu. Greutate atomică v. greutate. ♦ Care încearcă să înspăimînte popoarele cu bomba bazată pe puterea atomilor. Diplomația atomică.
ATÓMIC, -Ă, atomici, -e, adj. Care ține de atomi; specific atomilor. ◊ Energie atomică = energie nucleară, v. nuclear. Armă (sau bombă) atomică = instrument de luptă a cărui putere e bazată pe energie nucleară. – Fr. atomique.
atómic adj. m., pl. atómici; f. atómică, pl. atómice
atómic adj. m., pl. atómici; f. sg. atómică, pl. atómice
ATÓMIC, -Ă adj. Referitor la atomi, specific atomilor. ◊ Număr atomic = număr de ordine pe care îl are fiecare element chimic în tabela periodică a elementelor; energie atomică = energie nucleară; bombă atomică = bombă a cărei putere este bazată pe energia nucleară. [< fr. atomique, it. atomico].
ATÓMIC, -Ă adj. 1. referitor la atomi, specific atomilor. ♦ număr ~ = număr de ordine pe care îl are fiecare element chimic în tabelul periodic al elementelor; energie ~ă = energie nucleară; bombă ~ă = bombă a cărei putere este bazată pe energia nucleară. 2. care folosește armele atomice. (< fr. atomique)
ATÓMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de atomi; propriu atomilor. ◊ Energie ~că energie nucleară. Armă ~că armă de nimicire în masă a cărei forță de distrugere e bazată pe energia nucleară. /<fr. atomique
atomic a. privitor la atomi; teorie atomică, fundată pe proprietățile atribuite atomilor și combinațiunilor lor chimice.
*atómic, -ă adj. (d. atom; ngr. atomikós). Relativ la atomĭ. Teoria atomică, fundată pe proprietățile atribuite atomilor și combinațiunilor lor chimice.
AGENȚIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU ENERGIA ATOMICĂ (A.I.E.A.; în engl.: Internațional Atomic Energy Agency – I.A.E.A.), agenție specializată guvernamentală în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Viena (Austria), creată la 7 oct. 1957, în scopul coordonării activităților internaționale pentru cooperarea tehnico-științifică în domeniul utilizării tehnologiei nucleare în scopuri pașnice. Are birouri de legătură în Canada, Geneva, New York și Tōkyō, laboratoare în Austria și Monaco și un centru de cercetări la Triest (Italia), administrat de U.N.E.S.C.O. A.I.E.A. are 134 state membre (2002), printre care și România (din 1957).
AGENȚIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU ENERGIE ATOMICĂ (A.I.E.A.; în engl. International Atomic Energy Agency – I.A.E.A.) V. Organizația Națiunilor Unite.
COMUNITATEA EUROPEANĂ A ENERGIEI ATOMICE (EURATOM), organizație internațională guvernamentală, cu sediul la Bruxelles, una din cele trei entități ale Comunităților Europene. Fondată prin Tratatul separat de la Roma din 1957, își începe activitatea în 1958, în scopul coordonării politicilor statelor membre în domeniul cercetării nucleare și al creării unei piețe comune pentru materialele și echipamentele nucleare. Membri fondatori: Belgia, Franța, R.F.G., Italia, Luxemburg și Olanda. Alți membri: Danemarca, Irlanda și Marea Britanie (din 1973), Grecia (din 1981, membru plin în 1986), Spania și Portugalia (din 1986).

atomic dex

Intrare: atomic
atomic adjectiv