Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru atom

at├│m sm [At: CANTEMIR, IST. 334 / V: (├«nv) -m─â sf / Pl: ~i / E: fr atome, lat atomus] 1 (Fiz; ant) Corpuscul indivizibil, infinit de mic, considerat a fi ultimul element constitutiv al corpurilor. 2 (Fiz; chm) Cea mai mic─â parte a unui element chimic ce mai p─âstreaz─â ├«nsu╚Öirile acestuia. 3 (├Änv; imp) Element chimic. 4 (├Äs) ~ gram Greutatea exprimat─â ├«n grame a masei unui atom. 5 (├Äs) ~ marcat Trasor radioactiv. 6 (├Äs) ~ social Cea mai mic─â unitate viabil─â a matricei sociometrice, nucleul tuturor rela╚Ťiilor socioafective care s-au constituit ├«n jurul unui individ.
AT├ôM, atomi, s. m. Particul─â (format─â din nucleu ╚Öi electroni) din care sunt alc─âtuite toate substan╚Ťele (solide, lichide, gazoase), reprezent├ónd cea mai mic─â parte a unui element chimic. ÔŚŐ (Fiz.; ├«n compusul) Atom-gram = greutatea exprimat─â ├«n grame a masei unui atom. ÔÇô Din fr. atome, lat. atomus.
AT├ôM, atomi, s. m. 1. Cea mai mic─â parte dintr-un element chimic care mai p─âstreaz─â ├«nsu╚Öirile chimice ale elementului respectiv. ÔŚŐ (Fiz.; ├«n compusul) Atom-gram = greutatea exprimat─â ├«n grame a masei unui atom. 2. Corpuscul infinit de mic, indivizibil, considerat ├«n trecut a fi ultimul element constitutiv al corpurilor. ÔÇô Din fr. atome, lat. atomus.
AT├ôM, atomi, s. m. l. Particul─â infinitezimal─â a materiei (considerat─â p├«n─â nu de mult ca indivizibil─â), care p─âstreaz─â propriet─â╚Ťile unui anumit element chimic ╚Öi care reprezint─â un sistem complex, compus dintr-un nucleu ├«nc─ârcat cu electricitate pozitiv─â ╚Öi din electroni, care se mi╚Öc─â ├«n jurul lui. 2. (├Än concep╚Ťia materialist-mecanicist─â) Corpuscul infinit de mic, indivizibil, neschimbat, etern ╚Öi ├«n continu─â mi╚Öcare, considerat a fi ultimul element constitutiv al corpurilor. ├Än antichitate, Leucip, Democrit, apoi Epicur, Lucre╚Ťiu s-au ocupat de teoria atomilor. ÔÇô Pl. ╚Öi: (├«nvechit, s. m.) atomuri (NEGRUZZI, S. I 317). ÔÇô Variant─â: atom─â, atome (CARAGIALE, O. VII 525, CONTEMPORANUL, V╚Ť╚Ť 264, EMINESCU, N. 33), S. f.
AT├ôM, atomi, s. m. 1. Cea mai mic─â parte dintr-un element chimic, care poate exista fie singur─â, fie ├«n combina╚Ťie cu particule asem─ân─âtoare ale aceluia╚Öi element sau ale altui element ╚Öi care reprezint─â un sistem complex, compus dintr-un nucleu ├«nc─ârcat cu electricitate pozitiv─â ╚Öi din electroni, care se mi╚Öc─â ├«n jurul lui. 2. (├Än concep╚Ťia materialist-mecanicist─â) Corpuscul infinit de mic, indivizibil, considerat a fi ultimul element constitutiv al corpurilor. [Var.: (├«nv.) atom─â, atome, s. f.] ÔÇô Fr. atome (lat. lit. atomus).
at├│m s. m., pl. at├│mi
at├│m s. m., pl. at├│mi
ATOM MARCÁT s. v. trasor.
AT├ôM s.m. 1. Cea mai mic─â parte a unui element chimic, care p─âstreaz─â propriet─â╚Ťile fizico-chimice ale acestuia, posed├ónd o structur─â caracteristic─â complex─â. 2. (├Än concep╚Ťia materialist-mecanicist─â) Particul─â material─â infinit de mic─â, indivizibil─â, etern─â, considerat─â a fi ultimul element constitutiv al corpurilor. [< fr. atome, it. atomo < lat. atomus, gr. atomos ÔÇô indivizibil].
AT├ôM s. m. cea mai mic─â particul─â a unui element chimic. ÔÖŽ ~ -gram = valoare ├«n grame a masei atomice a unui element chimic. (< fr. atome, lat. atomus, gr. atomos)
at├│m (at├│mi), s. m. ÔÇô Cea mai mic─â parte dintr-un element chimic. Lat. atomus, de la gr. ß╝ä¤ä╬┐╬╝╬┐¤é (sec. XVII, cf. G├íldi 155). ÔÇô Der. (din fr.) atomic, adj.; atomicitate, s. f.; atomism, s. n.; atomist, s. m.; atomistic, adj.
ATÓM ~i m. Cea mai mică parte dintr-un element chimic formată din nucleu și electroni, cu o structură caracteristică complexă. /<fr. atome, gr. atomos
atom m. 1. corpuscul presupus indivizibil din cauza extremei sale micimi; 2. fig. lucru infinit de mic: dorin╚Ťi nem─ârginite plant├ónd ├«ntrÔÇÖun atom EM.
*at├│m m. ╚Öi vech─ş n., pl. ur─ş ╚Öi e (lat. ├ítomus, d. vgr. ├ítomos, indivizibil, care nu se poate t─â─şa de mic ce e; fr. atome. V. tom). Chim. Corp foarte mic presupus c─â nu se ma─ş poate divide ╚Öi din care se compun mol├ęculele corpurilor simple. Fig. Lucru foarte mic fa╚Ť─â de altu: oameni─ş ├«s ni╚Öte atom─ş ├«n univers.
ATOM MARCAT s. (FIZ.) trasor.
AT├ôM (< fr., lat.) s. m. 1. Particul─â din care s├«nt alc─âtuite toate substan╚Ťele, solide, lichide, sau gazoase. Reprezint─â cea mai mic─â parte a unei substan╚Ťe simple (element chimic) care mai p─âstreaz─â ├«nsu╚Öirile chimice ale acesteia. Este format din dintr-un nucleu central ╚Öi electroni. Poate exista fie liber, fie ├«n combina╚Ťii cu al╚Ťi atomi (identici sau diferi╚Ťi) alc─âtuind molecula. A. social = no╚Ťiune introdus─â ├«n psihosociologie de J.L. Moreno, desemn├«nd cea mai mic─â unitate viabil─â a matricei sociometrice, nucleul tuturor rela╚Ťiilor socioafective (numite ÔÇ×teleÔÇŁ-uri) care s-au constituit ├«n jurul unui individ.

Atom dex online | sinonim

Atom definitie

Intrare: atom
atom substantiv masculin