atlantic definitie

2 intrări

15 definiții pentru atlantic

atlántic, ~ă a [At: DA / Pl: ~ici, -ice / E: fr atlantique] 1-2 Care aparține Oceanului Atlantic (sau țărilor din jurul lui). 3-4 Privitor la Oceanul Atlantic (sau la țările din jurul lui). 5 Referitor la țările din Pactul Atlanticului de Nord (N.A.T.O.). 6 Care aparține țărilor N.A.T.O.
ATLÁNTIC, -Ă, atlantici, -ce, adj. Care aparține Oceanului Atlantic sau țărilor din jurul lui, privitor la Oceanul Atlantic sau la țările din jurul lui. Coasta atlantică. - Din fr. atlantique.
ATLÁNTIC, -Ă, atlantici, -ce, adj. Care aparține Oceanului Atlantic sau țărilor din jurul lui, privitor la Oceanul Atlantic sau la țările din jurul lui. Coasta atlantică. – Din fr. atlantique.
atlántic (a-tlan-) adj. m., pl. atlántici; f. atlántică, pl. atlántice
*Atlántic/Oceánul ~ (A-tlan-, -cea-) s. propriu n.
atlántic adj. m. (sil. -tlan-), pl. atlántici; f. sg. atlántică, pl. atlántice
ATLÁNTIC, -Ă adj. Referitor la Oceanul Atlantic și la statele care îl mărginesc. ♦ Referitor la țările participante la Tratatul Atlanticului de Nord (N.A.T.O.). [< fr. atlantique].
ATLÁNTIC, -Ă adj. referitor la Oc. Atlantic și la statele care îl mărginesc. (< fr. atlantique)
ATLÁNTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de Oceanul Atlantic sau de ținuturile din jurul lui; propriu Oceanului Atlantic sau ținuturilor din jurul lui. [Sil. a-tlan-] /<fr. atlantique
Atlantic (Oceanul) m. imensă întindere de apă între Europa, Africa și America, străbătută de trei cabluri submarine, cari pun în comunicațiune Lumea Veche cu cea Nouă.
ATLANTIC, Oceanul ~, ocean situat între Europa, Africa și cele două Americi, care comunică cu Oc. Înghețat prin Str. Davis și Danemarcii, iar în S cu Antarctida; 106,6 mil. km2 (91,6 mii km2 fără mările mărginașe). Ad. medie: 3.600 m; ad. max.: 8.742 m (în fosa Puerto Rico). Are un volum de 329,7 mil. km3 de apă. Salinitate: 34-37,3 ‰. Temperatura apei variază de la c. 28°C la Ecuator, pînă la 6°C la 60° lat. N și -1°C la 60° lat. S. Forma lui se aseamănă cu un mare „S”, țărmurile de E și V fiind aproape paralele. Numeroase ins. și arh. (supr. totală 1,07 mil. km2) unele de origine vulcanică (Ascensión, Sf. Elena, Azore, Canare etc.). Dintre curenții oceanici care îl străbat cei mai importanți sînt: Golfstromul, Benguelei, Groelandei și Braziliei. Numeroase mări mărginașe (Baltică, Nordului, Mediterană, Caraibilor etc.) și golfuri largi (Guineii, Biscaya ș.a.). Șelful oceanic ocupă 10,3 la sută din supr. sa. Străbătut de importante căi de navigație (2/3 din transporturile maritime comerciale ale lumii). Bogate zone de pescuit (c 35 la sută din cantitatea de pește pescuit pe glob). – Bătălia din ~, ansamblul operațiilor militare întreprinse în Oceanul A. (1941-1944) în timpul celui de-al doilea război mondial, în cadrul căruia rolul principal a revenit războiului submarin. – Charta Atlanticului, declarație semnată la 14 aug. 1941 de către președintele S.U.A., F.D. Roosevelt, și prim-min. britanic, W. Churchill, referitoare la scopurile războiului și organizarea postbelică a lumii. A contribuit la închegarea coaliției antihitleriste. – Zidul A. = ansamblu de fortificații construit de germani de-a lungul coastelor atlantice europene după înfrîngerea Franței (iun. 1940) pentru a se apăra în vederea unei eventuale debarcări a Aliaților.
DORSALA ATLANTICĂ, cel mai lung lanț muntos submarin de pe Terra, ce se întinde din Islanda până în Antarctica; lungime: 16.100 km; lățime max.: 805 km. Alt. max.: Mt. Pico (Arh. Azore) 7.198 m submers și 2.320 m emers. Format din bazalte, este intersectat de fracturi și fose marine (Romanche, 7.759 m). Vulcanism intens (Islanda, Azore, Madeira, Sf. Elena, Ascension etc.).
OCEANUL ATLANTIC v. Atlantic, Oceanul ~.
ORGANIZAȚIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD (O.T.A.N.; în engl.: North Atlantic Treaty Organization – N.A.T.O.), organizație guvernamentală regională (bloc politico-militar), creată în baza tratatului semnat la Washington la 4 apr. 1949 (așa-numitul Pact al Atlanticului), cu sediu la Bruxelles – Belgia (până în 1967, la Paris), în scopul asigurării securității comune a statelor membre prin cooperare și consultare în domeniile politic, militar și economic, precum și în domeniul social-științific și în alte sectoare. Are 19 membre (2003): Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, S.U.A. (membri fondatori), Grecia, Turcia (din 1952), R.F. Germania (din 1955), Spania (din 1982), Cehia, Polonia, Ungaria (din 12 martie 1999). Reuniunea de la Praga (21 nov. 2002) a hotărât să se lanseze invitații de aderare în 2004 unui grup de țări (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia). Noii membri vor căpăta statut de membru deplin în 2004 după ce parlamentele celor 19 state vor ratifica această hotărâre. Organul suprem al N.A.T.O. este Consiliul Atlanticului, care reunește reprezentanții statelor membre și decide în unanimitate, asupra problemelor administrative și financiare. Consiliul, cu sediu la Bruxelles, este asistat de numeroase Comitete și Grupuri de de lucru (constituite pentru examinarea problemelor interne sau a celor particulare) și de Secretariatul internațional. Alături de aceste organisme cu caracter civil sunt cele militare: Comitetul Militar condus de un Președinte permanent ales la nivelul Șefilor Marilor State Majore (pentru o perioadă de 2 ani), Comitetul de Planificare a Apărării, patru Comandamente Regionale și 14 Agenții subordonate Comitetului Militar. Din 1994 N.A.T.O. s-a deschis către țările din Europa Centrală și de Est prin Parteneriatul pentru Pace, care prevede participarea la manevre comune și la schimbul de informații militare, dar fără implicare în asigurarea securității și apărării reciproce. La el au aderat toate țările Europei Centrale și de Est și numeroase republici ex-sovietice, între care și Federația Rusă. La 28 mai 2002, prin Declarația de la Roma, a fost creat „Consiliul celor 20”, format din cele 19 țări membre plus Federația Rusă, abilitat să ia decizii prin consens asupra: luptei împotriva terorismului, gestionarea crizelor, neproliferării armelor de distrugere în masă, controlului armamentelor, apărării contra rachetelor de luptă, operațiunilor de salvare pe mare, cooperării militare, planurilor pentru urgențe civile, provocărilor și amenințărilor de toate tipurile ș.a. Secretar general: Sir George Robertson (Marea Britanie), de la 4 aug. 1999. Succesorul său (din 4 ian. 2004) este fostul ministru de Externe olandez Jaap de Hoop Scheffer.
PACTUL ATLANTICULUI DE NORD v. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

atlantic dex

Intrare: atlantic
atlantic adjectiv
  • silabisire: -tlan-
Intrare: Atlantic
Atlantic