atelă definitie

12 definiții pentru atelă

atélă sf [At: ENC. VET. 267 / Pl: ~le / E: fr attelle] 1 Parte a jugului, din metal sau din lemn. 2 (Med) Dispozitiv al unui pansament de imobilizare, din lemn, metal etc., cu rolul de a pune în repaus o regiune a corpului uman sau animal.
ATÉLĂ, atele, s. f. Piesă (din lemn, carton sau metal) folosită pentru a imobiliza în mod provizoriu membrele fracturate. – Din fr. attelle.
ATÉLĂ, atele, s. f. Piesă (din lemn, carton sau metal) folosită pentru a imobiliza în mod provizoriu membrele fracturate. – Din fr. attelle.
ATELĂ, atele, s. f. Fiecare din elementele (făcute din lemn, carton sau metal) care formează împreună un dispozitiv întrebuințat pentru a imobiliza corpul sau membrele bolnave, în special fracturate.
ATÉLĂ, atele, s. f. Fiecare dintre elementele care formează împreună un dispozitiv întrebuințat pentru a imobiliza corpul sau membrele bolnave, în special fracturate. – Fr. attelle.
atélă s. f., g.-d. art. atélei; pl. atéle
atélă s. f., g.-d. art. atélei; pl. atéle
ATÉLĂ s. (MED.) lopățică.
ATÉLĂ s.f. Scândurică folosită pentru a imobiliza un membru fracturat. [< fr. attelle, cf. lat. astula – bastonaș].
ATÉLĂ s. f. piesă metalică, din lemn sau material plastic, pentru imobilizarea unui membru fracturat. (< fr. attelle)
ATÉLĂ ~e f. Piesă cu care se imobilizează în mod provizoriu un membru fracturat. /<fr. attelle
ATE s. lopățică.

atelă dex

Intrare: atelă
atelă substantiv feminin