Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru astru

ástru sm [At: CULIANU, C. 3 / Pl: aștri și -re sn, (îvr) -ri sm / E: fr astre, lat astrum] 1 Corp luminos vizibil pe bolta cerească. 2 Stea sau planetă situată în cosmos.
├üSTRU, a╚Ötri, s. m. Corp situat pe bolta cereasc─â (stea, planet─â etc.). [Pl. ╚Öi: (n.) astre] ÔÇô Din fr. astre, lat. astrum.
├üSTRU, a╚Ötri, s. m. Corp situat pe bolta cereasc─â (stea, planet─â etc.). [Pl. ╚Öi: (n.) astre] ÔÇô Din fr. astre, lat. astrum.
├üSTRU, a╚Ötri, s. m. Nume dat stelelor ╚Öi planetelor; corp ceresc. C├«ini r─âzle╚Ťi... urlau spre astrul uria╚Ö, rotund, care umpluse de vraj─â f├«nt├«nile, p├«raiele ╚Öi se afundase, pe sub umbre, ├«n gr─âdini. CAMILAR, N. II 24. Iubirea, pentru tine, din cer r─âpind doi a╚Ötri, ├Äi cobor├« ├«n lume schimba╚Ťi ├«n ochi alba╚Ötri. BELDICEANO, P. 133. ÔÇô Pl. ╚Öi: astri (CAMIL PETRESCU, T. II 187), (s. n.) astre (TOMA, C. V. 112).
├üSTRU, a╚Ötri, s. m. Corp ceresc; stea, planet─â. [Pl. ╚Öi: (n.) astre] ÔÇô Fr. astre (lat. lit. astrum).
!ástru s. m., art. ástrul; pl. áștri, art. áștrii
ástru s. m. / s. n., pl. m. áștri / n. ástre
ÁSTRU s. (ASTRON.) corp ceresc.
ÁSTRU s.m. Nume dat stelelor și planetelor; corp ceresc. [Pl. aștri, (s.n.) astre. / < lat. astrum, cf. it. astro, fr. astre < gr. astron].
-├üSTRU2 suf. ÔÇ×peiorativ, depreciativÔÇŁ. (< fr. -astre, it. -astro, cf. lat. astrum)
ÁSTRU1 s. m. / s. n. 1. corp ceresc natural. 2. (fig.) creator, artist cu un mare renume. (< fr. astre, lat. astrum, gr. astron)
├ístru (a╚Ötri), s. m. ÔÇô Corp situat pe bolta cereasc─â. ÔÇô Var. n. Fr. astre.
ÁSTRU aștri m. Corp ceresc care poate fi observat datorită luminii pe care o emite sau o reflectă. [Sil. as-tru] /<lat. astrum, fr. astre
astru n. 1. orice corp ceresc; 2. fig. om ilustru.
*astru n., pl. e ╚Öi rar m., pl. a╚Ötri (lat. astrum, d. vgr. astron. V. stea). Stea. Fig. Om ilustru. Feme─şe frumoas─â.
ASTRU s. (ASTRON.) corp ceresc.
NEC PLURIBUS IMPAR (lat.) nu inegal mai multor (a╚Ötri) ÔÇô Deviz─â (cu sensul de ÔÇ×superiorÔÇŁ, ÔÇ×f─âr─â perecheÔÇŁ) ├«nscris─â pe emblema regal─â al lui Ludovic al XIV-lea, care reprezenta un soare lumin├«nd ├«ntregul Glob. Chintesen╚Ť─â a orgoliului nem─âsurat.

Astru dex online | sinonim

Astru definitie

Intrare: astru
astru 1 s.m. substantiv masculin
astru 2 s.n. substantiv neutru