astringent definitie

16 definiții pentru astringent

astringént, ~ă [At: ENC. AGR. I, 72 / V: ads- / Pl: ~nți, ~e / E: lat astringens, -tis] 1 a Care strânge sau contractează țesuturile (organice). 2 a Care face gura pungă Cf stifos. 3 snp (Chm; med) Medicamente care, coagulând albuminoidele, opresc secrețiile și hemoragiile, pentru tratamentul rănilor și bolilor de piele.
ASTRINGÉNT, -Ă, astringenți, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Despre substanțe) Care contractează țesuturile organismului. 2. S. n. Substanță sau medicament folosit pentru combaterea secrețiilor organice exagerate. – Din fr. astringent, lat. astringens, -ntis.
ASTRINGÉNT, -Ă, astringenți, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Despre substanțe) Care contractează țesuturile organismului. 2. S. n. Substanță sau medicament folosit pentru combaterea secrețiilor organice exagerate. – Din fr. astringent, lat. astringens, -ntis.
ASTRINGÉNT, -Ă, astringenți, -te, adj. (Despre substanțe) Care face să se contracteze țesuturile animale. Piatra-acră este o substanță astringentă. ◊ (Substantivat) Unele astringente sînt întrebuințate pentru a opri hemoragiile.
ASTRINGÉNT, -Ă, astringenți, -te, adj. (Despre substanțe) Care contractează țesuturile organismului. – Fr. astringent (lat. lit. astringens, -ntis).
astringént1 adj. m., pl. astringénți; f. astringéntă, pl. astringénte
astringént2 s. n., pl. astringénte
astringént adj. m., pl. astringénți; f. sg. astringéntă, pl. astringénte
astringént s. n., pl. astringénte
ASTRINGÉNT adj. (înv.) stifos, strângător. (Gust ~.)
ASTRINGÉNT, -Ă adj., s.n. (Substanță) care produce strângerea țesuturilor animale. [Cf. fr. astringent, it. astringente, lat. astringens < astringere – a strânge].
ASTRINGÉNT, -Ă adj., s. n. (substanță, medicament) care produce contractarea țesuturilor animale, care combate secrețiile exagerate. (< fr. astringent, lat. astringens)
ASTRINGÉNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe) Care contractează țesuturile organismului. [Sil. as-trin-] /<fr. astringent, lat. astringens, ~ntis
astringent a. Med. remediu care strânge sau sgârcește țesăturile: alaunul, sulfatul de zinc și boraxul sunt niște astringente.
*astringént, -ă adj. (lat. astringens, -éntis). Chim. Care strînge țesăturile organizmuluĭ (ca sulfatu de zinc, boraxu și unele poame crude care „fac gura pungă”). S. n., pl. e. Substanță astringentă.
ASTRINGENT adj. (înv.) stifos, strîngător. (Gust ~.)

astringent dex

Intrare: astringent
astringent adjectiv substantiv neutru