astigmatism definitie

12 definiții pentru astigmatism

astigmatísm sn [At: BIANU, D. S. / Pl: ~e / E: fr astigmatisme] 1 Imperfecțiune a unui sistem optic care formează o imagine întinsă pentru un obiect punctiform. 2 Defect al cristalinului sau al unei lentile, constând în inegalitatea de curbură, care duce la deformarea imaginilor.
ASTIGMATÍSM s. n. Aberație a unui sistem optic, care formează o imagine întinsă pentru un obiect. ♦ Defect al lentilelor sau al corneei și cristalinului ochiului omenesc, care constă într-o abatere de la forma sferică, ele având razele de curbură diferite în două plane perpendiculare, ceea ce duce la deformarea imaginilor. – Din fr. astigmatisme.
ASTIGMATÍSM s. n. Aberație a unui sistem optic, care formează o imagine întinsă pentru un obiect. ♦ Defect al lentilelor sau al corneei și cristalinului ochiului omenesc, care constă într-o abatere de la forma sferică, ele având razele de curbură diferite în două plane perpendiculare, ceea ce duce la deformarea imaginilor. – Din fr. astigmatisme.
ASTIGMATÍSM s. n. 1. Defect al lentilelor, care face ca razele unui fascicul paralel să nu se întîlnească toate în punctul numit focar, ci să formeze o pată luminoasă în jurul focarului. 2. Defect al vederii, cauzat de curbura neegală a corneei sau a cristalinului și care are drept urmare refractarea anormală a razelor de lumină în ochi.
ASTIGMATÍSM s. n. 1. Defect al unor lentile, care face ca razele unui fascicul paralel să nu se întâlnească toate în focar, ci să formeze o pată luminoasă în jurul focarului. 2. Defect al vederii, cauzat de inegalitatea curburii corneei sau a cristalinului. – Fr. astigmatisme (< gr.).
!astigmatísm (as-tig-/a-stig-) s. n.
astigmatísm s. n. (sil. mf. -stig-)
ASTIGMATÍSM s. (FIZ., MED.) aberație vizuală.
ASTIGMATÍSM s.n. 1. Defect al vederii, datorat faptului că curbura corneei sau a cristalinului este neegală și face ca ochiul să perceapă obiectele deformate. 2. Defect al unei lentile, care dă o imagine deformată datorită curburii sale neegale. [< fr. astigmatisme, cf. gr. a – fără, stigma – pată].
ASTIGMATÍSM s. n. 1. defect al vederii datorat unor diferențe de curbură a corneei sau cristalinului, care fac ca ochiul să perceapă obiectele deformate. 2. defect al unei lentile, care dă o imagine deformată datorită curburii sale neegale. (< fr. astigmatisme)
ASTIGMATÍSM ~e n. 1) fiz. Aberație a unui sistem optic care dă o imagine deformată. 2) Defect al vederii, cauzat de inegalitatea curburii corneei sau a cristalinului. [Sil. a-stig-] /<fr. astigmatisme
*astigmatízm n. (d. vgr. a, ne-, și stigmé, punct, semn. V. stigmat). Med. Turburarea vederiĭ pin stricarea îndoituriĭ cristalinuluĭ.

astigmatism dex

Intrare: astigmatism
astigmatism substantiv neutru
  • silabisire: -stig-