Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru asprime

aspr├şme sf [At: MARCOVICI, D. 26/1 / Pl: ~mi / E: aspru2 + -ime] 1 Proprietate a unui obiect de a fi aspru (1) Si: (rar) aspreal─â (1). 2 (Fig) Severitate. 3 Vigoare. 4 Parte aspr─â a unui obiect. 5 (Pex) Loc greu de urcat. 6 (├«lav) Cu ~ Aspru (15).
ASPR├ŹME, asprimi, s. f. 1. Proprietatea de a fi aspru2 (I 1); (rar) aspreal─â. 2. Fig. Atitudine sever─â fa╚Ť─â de cineva; severitate, str─â╚Önicie. ÔÖŽ Vigoare, t─ârie, for╚Ť─â, putere mare. Asprimea v├óntului. ÔÇô Aspru2 + suf. -ime.
ASPR├ŹME, asprimi, s. f. 1. Proprietatea de a fi aspru2 (I1); (rar) aspreal─â. 2. Fig. Atitudine sever─â fa╚Ť─â de cineva; severitate, str─â╚Önicie. ÔÖŽ Vigoare, t─ârie, for╚Ť─â, putere mare. Asprimea v├óntului. ÔÇô Aspru2 + suf. -ime.
ASPR├ŹME, asprimi, s. f. 1. (├Än opozi╚Ťie cu netezime) ├Änsu╚Öirea de a fi aspru. Asprimea pielii. 2. Fig. (├«n opozi╚Ťie cu bl├«nde╚Ťe) Severitate, str─â╚Önicie; fapt─â sau purtare sever─â, ne├«nduplecat─â. D─â el porunc─â dr─âganilor s─â nu sufle o vorb─â, sau s─â tac─â, fiind toat─â lumea la curte cu dragoste c─âtr─â copil─â ╚Öi cam cu ├«mpotrivire ascuns─â spre vod─â, din pricina asprimilor lui. SADOVEANU, Z. C. 150. Se temea de asprimea tat─â-s─âu ╚Öi de ╚Öuguba╚Ťa def─âimare a oamenilor. CREANG─é, P. 89. De la venirea mea cu a doua domnie... am ar─âtat asprime c─âtre mul╚Ťi; m-am ar─âtat cumplit, r─âu, v─ârs├«nd s├«ngele multora. NEGRUZZI. S. I 149. ÔŚŐ Loc. adv. Cu asprime = cu severitate, aspru. Au ├«nceput a o mustra, cu lacr─âmile ├«n ochi, ╚Öi a-i zice cu asprime s─â se duc─â unde ╚Ötie. CREANG─é, O. A. 170. De m─â vei lua cu asprime, Nimic n-afli de la mine. TEODORESCU, P. P. 104. ÔÖŽ Vigoare, t─ârie, duritate. S─âlb─âticia ╚Öi gravitatea subiectelor reclam─â oarecare asprime ├«n m├«nuirea daltei. ODOBESCU, S. III 75. ÔŚŐ (Concretizat, rar, mai ales la pl.) P─âr╚Ťi accidentate ale unui loc; locuri anevoioase, greu de urcat. Se urc─â mai ales cu ├«nlesnire prin str├«mtorile ╚Öi asprimile mun╚Ťilor. B─éLCESCU, O. II 255.
ASPR├ŹME, asprimi, s. f. 1. Proprietatea de a fi aspru2 (I 1). 2. Fig. Severitate, str─â╚Önicie; fapt─â sau purtare sever─â. ÔÖŽ Vigoare, t─ârie. ÔÖŽ (Concr., rar, la pl.) Locuri anevoioase, greu de urcat. ÔÇô Din aspru2 + suf. -ime.
aspr├şme s. f., g.-d. art. aspr├şmii; pl. aspr├şmi
aspr├şme s. f., g.-d. art. aspr├şmii; pl. aspr├şmi
ASPR├ŹME s. 1. v. asperitate. 2. v. severitate. 3. v. r─âutate. 4. greutate. (~ iernii.)
ASPR├ŹME s. v. austeritate, gravitate, rigorism, severitate, sobrietate.
ASPR├ŹME ~i f. 1) Caracter aspru. ~ea pielii. 2) fig. Comportament aspru; duritate de caracter; severitate. ~ea comandantului. [G.-D. asprimii] /aspru + suf. ~ime
asprime f. 1. însușirea lucrurilor aspre (la pipăit sau la gust); 2. purtare aspră; 3. fig. strășnicie: asprimea iernii.
aspr├şme f. Calitatea de a fi aspru. Fig. Intensitate: asprimea gerulu─ş. Severitate: asprimea legilor.
ASPRIME s. 1. asperitate, aspreal─â, (livr.) rugozitate. (~ suprafe╚Ťei unui obiect.) 2. constr├«ngere, intransigen╚Ť─â, rigoare, rigurozitate, severitate, str─â╚Önicie, stricte╚Ťe, (├«nv.) str─â╚Önicire, (fig.) duritate. (~ regimului de internat.) 3. barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, ne├«ndurare, neomenie, r─âutate, s─âlb─âticie, violen╚Ť─â, vitregie, (rar) nemil─â, nemilostivire, (pop.) c├«inie, c├«ino╚Öenie, (├«nv. ╚Öi reg.) n─âsilnicie, (├«nv.) cr├«ncenie, cruzie, cumpliciune, cumplire, groz─âvie, neomenire, r─âiciune, s─âlb─ât─âcime, s─âlb─âticiune, sirepie, varvarie, (fig.) duritate. (~ ├«n comportare.) 4. greutate. (~ iernii.)
asprime s. v. AUSTERITATE. GRAVITATE. RIGORISM. SEVERITATE. SOBRIETATE.

Asprime dex online | sinonim

Asprime definitie

Intrare: asprime
asprime substantiv feminin