Dicționare ale limbii române

12 definiții pentru aspectuos

aspectuos, ~oasă a [At: IOANOVICI, TEHN. 136 / V: -tos / Pl: ~oși, ~oase / E: aspect + -os] Cu aspect (1) plăcut Si: prezentabil, (îvp) arătos.
ASPECTUÓS, -OÁSĂ, aspectuoși, -oase, adj. Care are aspect (1) plăcut, prezentabil etc. [Pr.: -tu-os] – Aspect + suf. -os.
ASPECTUÓS, -OÁSĂ, aspectuoși, -oase, adj. Care are aspect (1) plăcut, prezentabil etc. [Pr.: -tu-os] – Aspect + suf. -os.
ASPECTUÓS, -OÁSĂ, aspectuoși, -oase, adj. Care are aspect plăcut, care se prezintă frumos; arătos. – Pronunțat: -tu-os.
ASPECTUÓS, -OÁSĂ, aspectuoși, -oase, adj. Cu aspect plăcut; arătos. [Pr.: -tu-os] – Din aspect + suf. -os.
aspectuós (-tu-os) adj. m., pl. aspectuóși; f. aspectuoásă, pl. aspectuoáse
aspectuós adj. m. (sil. -tu-os), pl. aspectuóși; f. sg. aspectuoásă, pl. aspectuoáse
ASPECTUÓS adj. v. frumos.
ASPECTUÓS, -OÁSĂ adj. Cu aspect plăcut; prezentabil, arătos. [Pron. -tu-os. / < aspect + -(u)os].
ASPECTUÓS, -OÁSĂ adj. cu aspect plăcut; prezentabil. (< aspect + -/u/os)
ASPECTUÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care are un aspect plăcut; prezentabil; arătos. [Sil. -tu-os] /aspect + suf. ~os
ASPECTUOS adj. arătos, falnic, frumos, impozant, (pop.) mîndru. (O casă ~.)

aspectuos definitie

aspectuos dex

Intrare: aspectuos
aspectuos adjectiv
  • silabisire: -tu-os