asociație definitie

33 definiții pentru asociație

asociație sf [At: URICARIUL XIII, 342/10 / V: -iune, (gmî) -ția- / P: ~ci-a- / Pl: ~ii / E: fr association] 1-3 (Rar) Asociere (1-3). 4 Grupare de persoane creată pentru atingerea unui scop comun și organizată pe baza unui statut Si: societate, (înv) reuniune. 5 Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viață. 6 Grupare de molecule, de stele etc. cu însușiri comune. 7 Proprietate a psihicului de a lega între ele mai multe imagini senzoriale, idei etc., astfel încât apariția uneia din ele atrage în conștiință o alta asemănătoare sau întâlnită anterior împreună. 8 (Pex) Legătură între fenomene psihice pe baza asociației (7).
chizédră sf [At: DA ms / Pl: ~re / E: mg közedbe] (Ban) Asociație.
ASOCIÁȚIE, asociații, s. f. 1. Grupare de persoane care, pe baza unei înțelegeri, pun în comun contribuția financiară, cunoștințele sau aportul lor în muncă, pentru revitalizarea unor activități în interes comun, comunitar etc. 2. Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viață. 3. Grupare de molecule, de stele etc. cu însușiri comune. Asociație moleculară. 4. Legătură între senzații, imagini, concepte, sentimente prin care unele atrag apariția celorlalte. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. association.
ASOCIÁȚIE, asociații, s. f. 1. Grupare de persoane creată pentru a atinge un scop comun și organizată pe baza unui statut. 2. Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viață. 3. Grupare de molecule, de stele etc. cu însușiri comune. Asociație moleculară. 4. Proprietate a psihicului de a lega între ele mai multe imagini senzoriale, idei etc., apariția unei reprezentări atrăgând în conștiință o altă reprezentare asemănătoare sau întâlnită anterior; legătură între reprezentări, idei etc. pe baza acestei proprietăți. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. association.
ASOCIÁȚIE, asociații, s. f. 1. Acțiunea de a (s e) asocia; asociere. În timp ce Constituția [în regimul burghezo-moșieresc] proclama în vorbe libertatea de asociație, partidul clasei muncitoare, partidul comunist, era alungat în adîncă ilegalitate, activiștii lui schingiuiți în camerele de tortură ale siguranței, condamnați la ani grei de ocnă sau închisoare, adeseori asasinați. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 195. 2. Grupare creată în vederea unui scop sau a unor interese comune și organizată pe baza unui statut; întovărășire. V. uniune. Asociația romînă pentru strîngerea legăturilor cu Uniunea Sovietică (A.R.L.U.S.). Asociația pentru cultură fizică și sport. ▭ Înființate pe baza experienței asociațiilor științifice studențești din institutele de învățămînt superior din Uniunea Sovietică, cercurile științifice își desfășoară munca sub îndrumarea catedrelor de specialitate. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 243, 1 /3. 3. Proprietate a fenomenelor psihice de a se atrage între ele și de a se uni unele cu altele în cîmpul conștiinței; legătură dintre reprezentări, datorită căreia o imagine, o dată ivită în conștiință, aduce și alta prin asemănare, prin apropiere sau contrast. Asociație de idei. 4. (În expr.) Asociație moleculară = grupare de două sau mai multe molecule identice. - Pronunțat: -ci-a-ți-e.
ASOCIÁȚIE, asociații, s. f. 1. Grupare creată în vederea unui scop comun și organizată pe baza unui statut. 2. Proprietate a fenomenelor psihice de a se atrage între ele și de a se grupa unele cu altele în câmpul conștiinței; legătură între reprezentări, datorită căreia o imagine, odată ivită în conștiință, aduce o alta, prin asemănare sau contrast. 3. Unire în grupuri a moleculelor unor substanțe. [Pr.: -ci-a-] – Fr. association.
asociáție (-ci-a-ți-e) s. f., art. asociáția (-ți-a), g.-d. art. asociáției; pl. asociáții, art. asociáțiile (-ți-i-)
asociáție s. f. (sil. -ci-a-ți-e ), art. asociáția (sil. -ți-a), g.-d. art. asociáției; pl. asociáții, art. asociáțiile (sil. -ți-i-)
ASOCIÁȚIE s. 1. v. asociere. 2. (concr.) societate, (înv.) reuniune. (~ legal constituită.)
Asociație ≠ disociație
ASOCIÁȚIE s.f. 1. Asociere, unire, întovărășire. 2. Grupare, uniune constituită printr-un statut, în vederea unui anumit scop. 3. (Psih.) Legătură între reprezentări, idei etc., reflectare a legăturii reciproce dintre obiecte și fenomene ale realității; calitate a fenomenelor psihice de a se uni în câmpul conștiinței. 4. (Biol.) Comunitate de plante caracterizată prin condiții ecologice specifice. 5. (Chim.) Asociație moleculară = grupare de două sau mai multe molecule identice. [Pron. -ci-a-. / < fr. association, it. associazione, lat. associatio].
ASOCIÁȚIE s. f. 1. asociere, unire, întovărășire. ◊ (biol.) grupare a indivizilor unei singure specii sau ai unor specii diferite. 2. grupare, unire constituită printr-un statut. 3. legătură specifică între două sau mai multe procese și produse psihice (reprezentări, idei, sentimente etc.). 4. (chim.) ~ moleculară = grupare de două sau mai multe molecule identice. (< fr. association)
ASOCIÁȚIE ~i f. 1) Uniune constituită printr-un statut în vederea atingerii unui scop comun; societate. ~ sportivă. 2) Proprietate a psihicului de a lega între ele mai multe imagini senzoriale sau idei. 3) Legătură între două sau mai multe imagini ori idei. 4): ~ moleculară reunire a două sau mai multe molecule identice. ~ de stele grupuri rare de stele care au aceeași origine. [G.-D. asociației; Sil. -ci-a-ți-e] /<fr. association, lat. associatio, ~onis
asociați(un)e f. 1. tovărășie, unirea mai multor persoane pentru un scop sau interes comun; 2. fig. unirea mai multor lucruri: asociațiunea ideilor.
*asociațiúne f. (lat. associátio, -ónis). Unire p. un interes comun, tovărășie, grupare. Fig. Legare: asociațiunea ideilor. – Și -áție.
ASOCIAȚIE s. 1. asociere, întovărășire, tovărășie, (înv. și reg.) sîmbră, soție, (reg.) ortăcie, simbrie, soțiire. (~ celor doi negustori n-a ținut mult.) 2. societate, (înv.) reuniune. (~ legal constituită.)
asociație naturală de roci, (engl.= natural rocks assemblange)1. (petrogr.), totalitatea rocilor care apar într-o reg. și care au provenit dintr-o aceeași sursă (magmă parentală). A. n. r. magmatice grupează roci comagmatice intrusive (vulcanitele dintr-un lanț vulcanic), care se înrudesc prin proprietățile lor; 2. (sedim.), totalitatea dep. care se acumulează succesiv într-un baz. de sedimentare și într-o anumită etapă a evoluției sale. A. n. r. sedimentare oferă indicații asupra condițiilor tectostructurale în care a fost plasat baz. (zonă de craton sau zonă de orogen, zonă de rift, zonă de subducție, zonă de coliziune) și asupra paleomediilor de sedi-mentare. Flișul, molasa constitue a. n. r. plasate în bazine mobile din zone de subducție. Sin. asociație litologică.
ASOCIAȚIA DE DREPT INTERNAȚIONAL ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE (A.D.I.R.I.), organizație cu sediul la București, creată în 1965, în scopul promovării activității specialiștilor români în domeniul dreptului internațional, al relațiilor internaționale, al istoriei relațiilor internaționale și al diplomației românești. Editează „Revista română de studii internaționale” și „Revue roumaine d’etudes internationales”.
ASOCIÁȚIA EUROPEANĂ A LIBERULUI SCHIMB (A.E.L.S.; în engl.: European Free Trade Association – E.F.T.A.), organizație guvernamentală regională, cu sediul la Geneva, creată în 1960, din inițiativa Marii Britanii, ca o contramăsură față de înființarea Comunității Economice Europene (C.E.E.), în scopul extinderii comerțului între statele membre (Austria, Elveția, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Suedia și Finlanda). Din A.E.L.S. au făcut parte Danemarca, Irlanda și Marea Britanie, pînă în 1973 și Portugalia, pînă în 1986, cînd s-a decis aderarea lor la C.E.E.
ASOCIAȚIA GENERALĂ A LUCRĂTORILOR DIN ROMÂNIA, organizație muncitorească profesională de ajutor reciproc. A activat între 1872-1873.
ASOCIAȚIA GENERALĂ A LUCRĂTORILOR DIN TIMIȘOARA, prima organizație muncitorească cu caracter politic din România. Creată în 1868, a avut strînse legături cu Internaționala I. Dizolvată în 1872.
ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ DE STUDII SUD-EST EUROPENE (A.I.S.S.E.E.), organism științific neguvernamental, creat din inițiativa României, în 1963, cu sediul la București. Are ca scop promovarea studiilor din sud-estul european în domeniul științelor umanistice. Publică un buletin.
ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE (A.I.D.; în engl. International Development Association – I.D.A.) v. ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE.
ASOCIAȚIA LUCRĂTORILOR TIPOGRAFICI DIN BUCUREȘTI, prima asociație profesională din România înființată în 1858, sub numele de Casa de Prevedere și Economii a Lucrătorilor Tipografi; s-a dezorganizat în 1871. Reorganizată în 1879 sub numele de Deșteptarea.
ASOCIAȚIA NAȚIUNILOR DIN ASIA DE SUD-EST (în engl.: Association of South-East Asian Nations – ASEAN, organizație guvernamentală regională, cu sediul la Jakarta, creată în 1967 la Bangkok, în scopul dezvoltării cooperării politice și economice între statele membre. Membri fondatori: Filipine, Indonezia, Malaysia, Singapore și Thailanda (în 1984 aderă și Sultanatul Brunei).
ASOCIAȚIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA (A.O.S.), organizație constituită în 1956, la București. Sprijină coordonarea muncii științifice a oamenilor de știință din țară, contribuind la dezvoltarea colaborării internaționale în domeniul științelor. Este afiliată la Federația Mondială a Oamenilor de Știință.
ASOCIAȚIA PATRIOTICĂ, organizație politică secretă, cu program de luptă antifeudal. Întemeiată în Moldova de Teodor Rîșcanu și Vasile Mălinescu, a fost descoperită în 1846 de domnul Mihail Sturdza; membrii ei au fost intemnițați sau exilați.
ASOCIAȚIA PENTRU NAȚIUNILE UNITE DIN ROMÂNIA, asociație creată în 1955, cu sediul la București, avînd ca scop popularizarea principiilor și țelurilor Națiunilor Unite; este afiliată Federației Mondiale a Asociațiilor pentru Națiunile Unite.
ASOCIAȚIUNEA TRANSILVANĂ PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN (ASTRA), organizație culturală a românilor din Transilvania înființată la 23 oct. / 4 nov. 1861, la Sibiu. A avut un important rol cultural și politic în lupta pentru eliberarea națională a românilor transilvăneni, pentru menținerea unității naționale și pregătirea Marii Uniri din 1918. Activitatea ASTRA, prin forma ei instituțională, periodic revăzută și imbunătățită a contribuit la îndrumarea și susținerea celor mai diverse manifestări ale vieții sociale, economice, cultural-științifice și artistice. A editat revistele: „Transilvania” și „Țara noastră”; a inițiat colecțiile: „Biblioteca populară”, „Biblioteca tineretului” și „Biblioteca profesiunilor industriale”; a înființat un muzeu etnografic și o editură. A tipărit „Enciclopedia română”, 3 vol. (1898-1904), coordonată de Corneliu Diaconovici. Prin structura ei organizatorică, împărțită din 1868, pe „desparțaminte”, ASTRA a primit printre membrii ei, alături de românii din Transilvania și reprezentanți din celelalte provincii românești. Primul președinte: episcopul Andrei Șaguna, urmat, de-a lungul anilor de: Vasile L. Popa, Timotei Cipariu, George Barițiu, Ion Micu Moldovanu, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca Șuluțiu, Andrei Bărseanu, Vasile Goldiș ș.a. Și-a încetat activitatea în 1946.
FEDERAȚIA INTERNAȚIONALĂ DE FOTBAL ASOCIAȚIE (F.I.F.A), organizație sportivă internațională, înființată în 1904, cu sediul la Zürich, din care fac parte peste 150 de federații de fotbal. Organizează principalele competiții mondiale (ex. campionatul mondial de fotbal); în subordinea ei se află celelalte forumuri continentale (ex. UEFA pentru Europa).
FEDERAȚIA MONDIALĂ A ASOCIAȚIILOR PENTRU NAȚIUNILE UNITE, organizație internațională neguvernamentală. Înființată în 1946, cu sediul la Geneva.
UNIUNEA EUROPEANĂ DE FOTBAL ASOCIAȚIE (U.E.F.A.), organism european care dirijează fotbalul european. Este responsabil mai ales de organizarea competițiilor intercluburi.
Young Men’s Christian Association (Asociația tinerilor creștini, prescurtare Y.M.C.A.), asociație engleză, întemeiată în 1844 de sir George Williams, pentru protecția tinerilor (fizică, morală și religioasă). Din 1857 există și o organizație similară pentru fete: Y.W.C.A. Asociația a avut filiale și în București.

asociație dex

Intrare: asociație
asociație substantiv feminin
  • silabisire: -ci-a-ți-e