asindeton definitie

17 definiții pentru asindeton

asindét sn [At: DEX2 / V: -on / Pl: ~e / E: lat asyndetus, asyndeton, fr asyndète] Figură de stil constând în suprimarea conjuncțiilor (copulative).
asíndeton sn vz asindet
ASINDÉT s. n. Figură de stil constând în suprimarea conjuncțiilor (copulative), pentru a da dinamism frazei. [Var.: asíndeton s. n.] – Din lat. asyndetus, asyndeton, fr. asyndète.
ASÍNDETON s. n. v. asindet.
ASINDÉT s. n. Figură de stil constând în suprimarea conjuncțiilor (copulative). [Var.: asíndeton s. n.] – Din lat. asyndetus, asyndeton, fr. asyndéte.
ASÍNDETON, s. n. v. asindet.
ASINDÉT s. n. Figură de stil constînd în suprimarea conjuncțiilor copulative, pentru a da frazei mai multă energie.
ASINDÉT s. n. Figură de stil constând în suprimarea conjuncțiilor copulative. – Lat. lit. asyndetus (fr. asyndète).
asindét/asíndeton s. n.
asíndeton v. asindét
asindét/asíndeton s. n.
ASINDÉT s.n. (Lit.) Figură de stil care constă în suprimarea conjuncțiilor copulative într-o frază pentru a-i da expresie, dinamism; asindeton. [Pl. -te. / < it. asindeto, fr. asyndète, cf. gr. asyndeton, lat. asyndetus].
ASINDÉTON s.n. (Liv.) Asindet. [Cf. gr. asyndeton].
ASINDÉT/ASÍNDETON s. f. figură de stil constând în suprimarea conjuncțiilor copulative într-o frază, pentru a-i da expresie, dinamism. (< fr. asyndète, gr. asyndeton)
ASÍNDETON s. n. elem. asindet.
ASINDÉT n. Figură de stil care constă în suprimarea conjuncțiilor copulative pentru a da dinamism frazei. [Var. asindeton]/<lat. asyndetus, fr. asyndéte
asindet (gr. asyndeton „omisiunea conjuncției”), figură de stil care constă în suprimarea, mai ales în frază, a unei conjuncții coordonatoare de obicei a lui „și”, pentru a se da enunțului mai multă rapiditate și energie (A): „Trebuiră să plece, să fugă, [și] să scape.” (Z. Stancu) Sin. dissolutio, sin. disjuncție, sin. parataxă asindetică.

asindeton dex

Intrare: asindet
asindeton
asindet substantiv neutru