Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru asimila╚Ťie

asimila╚Ťie sf [At: DA ms / V: (├«nv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr assimilation, lat assimilatio, -onis] 1 Faz─â a metabolismului ├«n care materiile nutritive introduse ├«n organism sunt transformate ├«n substan╚Ťe proprii acestuia Si: asimilare (1). 2 (├Äs) ~ clorofilian─â Proces fiziologic prin care plantele verzi sintetizeaz─â cu ajutorul luminii absorbite de clorofil─â substan╚Ťele organice din bioxidul de carbon ╚Öi din ap─â ╚Öi elibereaz─â oxigen. 3-7 Asimilare (2, 5-8).
ASIMIL├ü╚ÜIE, asimila╚Ťii, s. f. 1. (Fiziol.) Faz─â a metabolismului ├«n care materiile nutritive introduse ├«n organism sunt transformate ├«n substan╚Ťe proprii acestuia. 2. (├Än sintagma) Asimila╚Ťie clorofilian─â = proces fiziologic prin care plantele verzi sintetizeaz─â (cu ajutorul luminii absorbite de clorofil─â) substan╚Ťele organice din bioxidul de carbon ╚Öi din ap─â ╚Öi elibereaz─â oxigen. 3. (Fon.) Modificare a unui sunet sub influen╚Ťa altuia, aflat ├«n apropiere. ÔÇô Din fr. assimilation, lat. assimilatio, -onis.
ASIMIL├ü╚ÜIE, asimila╚Ťii, s. f. 1. (Fiziol.) Faz─â a metabolismului ├«n care materiile nutritive introduse ├«n organism sunt transformate ├Än substan╚Ťe proprii acestuia. 2. (├Än sintagma) Asimila╚Ťie clorofilian─â = proces fiziologic prin care plantele verzi sintetizeaz─â (cu ajutorul luminii absorbite de clorofil─â) substan╚Ťele organice din bioxidul de carbon ╚Öi din ap─â ╚Öi elibereaz─â oxigen. 3. (Fon.) Modificare a unui sunet sub influen╚Ťa altuia, aflat ├«n apropiere. ÔÇô Din fr. assimilation, lat. assimilatio, -onis.
ASIMIL├ü╚ÜIE, asimila╚Ťii s. f. Absorb╚Ťie ╚Öi prelucrare a substan╚Ťelor nutritive ├«ntr-un organism animal sau vegetal. Asimila╚Ťia ╚Öi dezasimila╚Ťia s├«nt dou─â aspecte ale unuia ╚Öi aceluia╚Öi proces, procesul schimbului de substan╚Ťe ╚Öi energie ├«n organism. ANATOMIA 226. ÔŚŐ Asimila╚Ťie clorofilian─â v. clorofilian. ÔÇô Pronun╚Ťat: -╚Ťi-e.
ASIMIL├ü╚ÜIE, asimila╚Ťii, s. f. 1. Absorb╚Ťie ╚Öi integrare a substan╚Ťelor nutritive ├«ntr-un organism. 2. (Fon.) Transformarea unui sunet sub influen╚Ťa altui sunet aflat ├«n apropiere. ÔÇô Fr. assimilation (lat. lit. assimilatio, -onis).
asimil├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. asimil├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. asimil├í╚Ťiei; pl. asimil├í╚Ťii, art. asimil├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
asimil├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. asimil├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. asimil├í╚Ťiei; pl. asimil├í╚Ťii, art. asimil├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
ASIMIL├ü╚ÜIE s. 1. v. asimilare. 2. (FON.) asimilare. (~ consonantic─â.) 3. (FIZIOL.) anabolism. (~ este o faz─â a metabolismului.) 4. (BOT.) asimila╚Ťie clorofilian─â v. fotosintez─â.
ASIMIL├ü╚ÜIE s.f. 1. Asimilare. 2. Anabolism. 3. Transformare a unui sunet sub influen╚Ťa altui sunet apropiat. [Gen. -iei. / cf. fr. assimilation, lat. assimilatio].
ASIMILÁȚIE s. f. 1. asimilare. 2. totalitatea proceselor metabolice de sinteză care au loc în organismele vii; anabolism. (< fr. assimilation, lat. assimilatio)
ASIMIL├ü╚ÜIE ~i f. 1) fiziol. Proces metabolic ├«n cursul c─âruia substan╚Ťele nutritive digerate sunt transformate ├«n substan╚Ťe proprii organismului. 2) lingv. Modificare a unui sunet sub influen╚Ťa altui sunet din apropiere. [G.-D. asimila╚Ťiei] /<lat. assimilatio,~onis, fr. assimilation
asimila╚Ťi(un)e f. 1. fapta de a (se) asimila; 2. Gram. reducere la sunete identice: c─ârturar = c─ârtular; 3. actul fiziologic prin care fiin╚Ťele organizate transform─â alimentele ├«n propria lor fiin╚Ť─â.
*asimila╚Ťi├║ne f. (lat. assimil├ítio, -├│nis. V. as─âm─ân─âc─şune). Ac╚Ťiunea de a asimila. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie ╚Öi -├íre.
ASIMILA╚ÜIE s. 1. asimilare, ├«nsu╚Öire, ├«nv─â╚Ťare. (~ ├«ntregii materii.) 2. (FON.) asimilare. (~ consonantic─â.) 3. (FIZIOL.) anabolism. (~ este o faz─â a metabolismului.) 4. (BOT.) asimila╚Ťie clorofilian─â = fotosintez─â.
ASIMILÁȚIE s. f. (cf. fr. assimilation, lat. assimilatio): v. asimiláre.

Asimila╚Ťie dex online | sinonim

Asimila╚Ťie definitie

Intrare: asimila╚Ťie
asimila╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e