asibilație definitie

9 definiții pentru asibilație

asibilație sf [At: DN3 / V: (înv) -iune / Pl: ~ii / E: fr asibilation] Asibilare.
ASIBILÁȚIE, asibilații, s. f. (Fon.) Asibilare. – Din fr. assibilation.
ASIBILÁȚIE, asibilații, s. f. (Fon.) Asibilare. – Din fr. assibilation.
asibiláție (-ți-e) s. f., art. asibiláția (-ți-a), g.-d. art. asibiláției; pl. asibiláții, art. asibiláțiile (-ți-i-)
asibiláție s. f. (sil. -ți-e ), art. asibiláția (sil. -ți-a ), g.-d. art. asibiláției; pl. asibiláții, art. asibiláțiile (sil. -ți-i- )
ASIBILÁȚIE s. v. asibilare.
ASIBILÁȚIE s.f. Asibilare. [Gen. -iei, var. asibilațiune s.f. / < fr. assibilation].
ASIBILÁȚIE s. f. asibilare. (< fr. assibilation)
ASIBILÁȚIE s. f. (< fr. assibitation): v. asibiláre.

asibilație dex

Intrare: asibilație
asibilație substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e