Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru ascu╚Ťitor

ascu╚Ťitor, ~oare [At: DA / Pl: ~i, ~oare / E: ascu╚Ťi + -tor] 1 sf Unealt─â sau aparat de ascu╚Ťit obiectele t─âioase Si: (pop) cute, gresie. 2 sf Aparat (mic) cu care se ascut creioanele. 3-5 a Care ascute (1-2, 4). 6 smf Persoan─â specializat─â ├«n ascu╚Ťirea (2) obiectelor t─âioase.
ASCU╚ÜIT├ôR, ascu╚Ťitori, s. m. Persoan─â specializat─â ├«n ascu╚Ťitul uneltelor t─âioase. ÔÇô Ascu╚Ťi + suf. -tor.
ASCU╚ÜIT├ôR, ascu╚Ťitori, s. m. Persoan─â specializat─â ├«n ascu╚Ťi╚Ťul uneltelor t─âioase. ÔÇô Ascu╚Ťi + suf. -tor.
ASCU╚ÜIT├ôR, ascu╚Ťitori, s. m. Persoan─â care se ocup─â cu ascu╚Ťi╚Ťul uneltelor t─âioase. ÔÇô Din ascu╚Ťi + suf. -(i)tor.
ascu╚Ťit├│r s. m., pl. ascu╚Ťit├│ri
ascu╚Ťit├│r (persoan─â) s. m., pl. ascu╚Ťit├│ri
ASCUȚITÓR s. v. tocilar.
ASCU╚ÜIT├ôR ~i m. Persoan─â care ascute obiecte t─âioase; tocilar. /a ascu╚Ťi + suf. ~tor
ascu╚Ťitor m. cel ce ascute, tocilar.
ascu╚Ťit├│r m. Care ascute (cu╚Ťitele). S. f. -o├íre, pl. or─ş. Cute, tocil─â.
ascu╚Ťitor s. v. TOCILAR.

Ascu╚Ťitor dex online | sinonim

Ascu╚Ťitor definitie

Intrare: ascu╚Ťitor
ascu╚Ťitor substantiv masculin