Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru ascenden╚Ť─â

ascend├ęn╚Ť─â sf [At: HASDEU, I. C. 61 / V: (├«nv) -din- / Pl: ~╚Ťe / E: fr ascendance] 1 (Iuz) Ascensiune. 2 Linie de rudenie ascendent─â (6). 3 (Pex; ccr) Familie din care se trage cineva. 4 (Nob) Ascendent (9).
ASCEND├ëN╚Ü─é, ascenden╚Ťe, s. f. Linie ascendent─â de rudenie; raport de rudenie; familie din care se trage cineva, origine a cuiva. ÔÇô Din fr. ascendance.
ASCEND├ëN╚Ü─é, ascenden╚Ťe, s. f. Linie ascendent─â de rudenie; familie din care se trage cineva, origine a cuiva. ÔÇô Din fr. ascendance.
ASCEND├ëN╚Ü─é, ascenden╚Ťe, s. f. Linie de rudenie ascendent─â; origine, ob├«r╚Öie.
ASCEND├ëN╚Ü─é, ascenden╚Ťe, s. f. Linie de rudenie ascendent─â; origine, ob├ór╚Öie. ÔÇô Dup─â fr. ascendance.
ascend├ęn╚Ť─â (linie de rudenie) s. f., g.-d. art. ascend├ęn╚Ťei; pl. ascend├ęn╚Ťe
ascend├ęn╚Ť─â s. f., g.-d. art. ascend├ęn╚Ťei; pl. ascend├ęn╚Ťe
ASCENDÉNȚĂ s. v. origine.
Ascenden╚Ť─â Ôëá descenden╚Ť─â
ASCENDÉNȚĂ s.f. Linie de rudenie ascendentă; origine. [Cf. fr. ascendance, it. ascendenza].
ASCEND├ëN╚Ü─é s. f. linie de rudenie ascendent─â care urc─â de la fiu la p─ârin╚Ťi. (< fr. ascendance)
ASCEND├ëN╚Ü─é ~e f. Apartenen╚Ť─â social─â sau etnic─â; origine; ob├ór╚Öie; provenien╚Ť─â. [G.-D. ascenden╚Ťei] /<fr. ascendance, it. ascendenza
*ascend├ęn╚Ť─â f.., pl. e (d. ascendent). Genera╚Ťiunile din aintea cele─ş actuale. Ascendent, autoritate, putere, influen╚Ť─â asupra cu─şva.
ASCENDENȚĂ s. obîrșie, origine. (Are o ~ modestă.)

Ascenden╚Ť─â dex online | sinonim

Ascenden╚Ť─â definitie

Intrare: ascenden╚Ť─â
ascenden╚Ť─â substantiv feminin