Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru asamblaj

asambláj sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr assemblage] Sistem din două sau mai multe elemente îmbinate sau articulate.
ASAMBL├üJ, asamblaje, s. n. Sistem format din dou─â sau mai multe elemente tehnice ├«mbinate sau articulate. ÔÇô Din fr. assemblage.
ASAMBL├üJ, asamblaje, s. n. Sistem format din dou─â sau mai multe elemente tehnice ├«mbinate sau articulate. ÔÇô Din fr. assemblage.
ASAMBL├üJ, asamblaje, s. n. 1. Sistem format din dou─â sau mai multe obiecte ├«mbinate sau articulate. 2. Fotogram─â ob╚Ťinut─â prin ├«mbinarea mai multor fotograme par╚Ťiale. ÔÇô Fr. assemblage.
asambláj s. n., pl. asambláje
asambláj s. n., pl. asambláje
ASAMBLÁJ s. v. asamblare.
Asamblaj Ôëá demontaj
ASAMBL├üJ s.n. Asamblare, ├«mbinare. ÔÖŽ (Spec.) Sistem format din dou─â sau mai multe piese ├«mbinate sau articulate. ÔÖŽ Fotogram─â ob╚Ťinut─â prin ├«mbinarea mai multor fotograme par╚Ťiale. [Cf. fr. assemblage].
ASAMBL├üJ s. n. asamblare. ÔŚŐ sistem format din dou─â sau mai multe piese, elemente asamblate ├«ntre ele. ÔŚŐ fotogram─â prin ├«mbinarea mai multor fotograme par╚Ťiale. (< fr. assemblage)
ASAMBLÁJ ~e n. Sistem format din două sau mai multe piese îmbinate sau articulate. /<fr. assemblage

Asamblaj dex online | sinonim

Asamblaj definitie

Intrare: asamblaj
asamblaj substantiv neutru