arțăráș sm [At: TEODORESCU, P. P. 478 / Pl: ~ii / E: arțar1 + -aș] 1-2 (Șhp; bot) Arțar1 (1) Si: arțărel (mic). 3 Horă nedefinită mai îndeaproape. 4 Melodia după care se dansează arțărașul (3).

ARȚĂRÁȘ, arțărași, s. m. Diminutiv al lui arțar. – Arțar + suf. -aș.

ARȚĂRÁȘ, arțărași, s. m. Diminutiv al lui arțar. – Arțar + suf. -aș.

ARȚĂRÁȘ, arțărași, s. m. (Mai ales în poezia populară) Diminutiv al lui arțar. Frunză verde arțăraș, Ia ascultă, flăcăiaș. Dacă ești Din Zărnești, Spune-ne ma multe vești! TEODORESCU, P. P. 478.

ARȚĂRÁȘ, arțărași, s. m. Diminutiv al lui arțar.

arțăráș s. m., pl. arțăráși

arțăráș s. m., pl. arțăráși