artrític, ~ă [At: DA / Pl: ~ici, -ice / E: fr arthritique, lat arthriticus] 1-2 a Cauzat de artrită (sau artritism). 3-4 a Caracteristic artritei (sau artritismului). 5-6 smf Suferind de artrită (sau de artritism).

ARTRÍTIC, -Ă, artritici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este cauzat de artrită sau de artritism, care este caracteristic artritei sau artritismului. 2. S. m. și f. Persoană care suferă de artrită sau de artritism. – Din fr. arthritique, lat. arthriticus.

ARTRÍTIC, -Ă, artritici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este cauzat de artrită sau de artritism, care este caracteristic artritei sau artritismului. 2. S. m. și f. Persoană care suferă de artrită sau de artritism. – Din fr. arthritique, lat. arthriticus.

ARTRÍTIC, -Ă, artritici, -e, adj. Produs, cauzat de artrită. Dureri artritice. ♦ (Substantivat) Persoană care suferă de artrită.

ARTRÍTIC, -Ă, artritici, -e, adj. Produs, cauzat de artrită. ♦ (Substantivat) Persoană care suferă de artrită. – Fr. arthritique (lat. lit. arthriticus).

artrític adj. m., s. m., pl. artrítici; adj. f., s. f. artrítică, pl. artrítice

artrític adj. m., s. m., pl. artrítici; f. sg. artrítică, pl. artrítice

ARTRÍTIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de artritism. [Cf. fr. arthritique, lat. arthriticus].

ARTRÍTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de artritism. (< fr. arthritique, lat. arthriticus)

ARTRÍTIC1 ~că (~ci, ~ce) Care ține de artrită; propriu artritei. /<fr. arthritique

ARTRÍTIC2 ~ci m. Persoană care suferă de artrită. /<fr. arthritique

*artrític, -ă adj. (vgr. arthritikós). Med. Relativ la articulațiunĭ. S. m. și f. Bolnav de artrită.