Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru articol

art├şcol sn [At: CANTEMIR, 1.1.1, 9 / V: (├«nv) -cui, -cule, -culu╚Ö, -clu / Pl: ~e, (├«nv) -ism / E: lat articulus] 1 (├Änv) Percept al unei dogme sau credin╚Ťe (religioase) Si: cap. 2 (├Änv; ├«f articul) Articulare a sunetelor vorbirii, a cuvintelor. 3 (├Änv) Peti╚Ťie. 4 Articula╚Ťie (1). 5 Inele articulate ale artropodelor Si: segmente, (├«nv, fam) buc─â╚Ťele. 6 (Trs; ├«nv; s├«f cirticulu╚Ö) Diviziune ├«ntr-un document oficial, marcat─â printr-un num─âr de ordine sau printr-o liter─â Si: (├«nv) ponct, (├«nv) articulu╚Ö, (reg) articu╚Ö. 7 Diviziune ├«ntr-un buget, ├«ntr-un plan financiar, care con╚Ťine denumirea sursei de venit sau a motivului de cheltuieli Si: (├«nv) condei. 8 Text publicistic pe o tem─â politic─â, economic─â, cultural─â etc. Vz comunicat, informa╚Ťie, ╚Ötire. 9 (├Äs) ~ program Articol (7). 10 (├Äs) ~ de fond Articol (7) care exprim─â punctul de vedere al redac╚Ťiei unei publica╚Ťii periodice asupra unei probleme de actualitate. 11 Obiect care se vinde ├«n comer╚Ť. 12 Parte de vorbire flexibil─â care st─â pe l├óng─â un substantiv sau, mai rar, pe l├óng─â alte p─âr╚Ťi de vorbire ╚Öi care marcheaz─â diferite func╚Ťii gramaticale ale acestora.
ART├ŹCOL, articole, s. n. 1. Expunere scris─â (de propor╚Ťii mai reduse) cu caracter publicistic, pe o tem─â politic─â, economic─â, ╚Ötiin╚Ťific─â etc. ÔŚŐ Articol de fond = articol care exprim─â punctul de vedere al redac╚Ťiei unei publica╚Ťii periodice ├«n cele mai importante probleme ale actualit─â╚Ťii. Articol-program = articol care cuprinde concep╚Ťia general─â ╚Öi programul de activitate al unei publica╚Ťii periodice la ├«nceputul apari╚Ťiei sale. 2. Diviziune ├«ntr-un document oficial, marcat─â de obicei printr-un num─âr de ordine sau printr-o liter─â. ÔÖŽ Diviziune ├«ntr-un buget, ├«ntr-un plan financiar etc., care con╚Ťine denumirea sursei de venit sau a motivului de cheltuieli. ÔÖŽ (Jur.) Diviziune ├«ntr-un act normativ. ÔÖŽ (Inform.) Unitate elementar─â de organizare a unui fi╚Öier. ÔÖŽ (Zool.) Segment component al unor organe. 3. Obiect care se vinde ├«n comer╚Ť. 4. Parte de vorbire flexibil─â care individualizeaz─â substantivul, adjectivul sau (mai rar) alte p─âr╚Ťi de vorbire ╚Öi care marcheaz─â diverse func╚Ťii gramaticale ale cuvintelor pe care le ├«nso╚Ťe╚Öte. ÔÇô Din fr. article, lat. articulus.
ART├ŹCOL, articole, s. n. 1. Expunere scris─â (de propor╚Ťii mai reduse) cu caracter publicistic, pe o tem─â politic─â, economic─â, ╚Ötiin╚Ťific─â etc. ÔŚŐ Articol de fond = articol care exprim─â punctul de vedere al redac╚Ťiei unei publica╚Ťii periodice ├«n cele mai importante probleme ale actualit─â╚Ťii. Articol-program = articol care cuprinde concep╚Ťia general─â ╚Öi programul de activitate al unei publica╚Ťii periodice la ├«nceputul apari╚Ťiei sale. 2. Diviziune ├«ntr-un document oficial, marcat─â de obicei printr-un num─âr de ordine sau printr-o liter─â. ÔÖŽ Diviziune ├«ntr-un buget, ├«ntr-un plan financiar etc., care con╚Ťine denumirea sursei de venit sau a motivului de cheltuieli. 3. Obiect care se vinde ├«n comer╚Ť. 4. Parte de vorbire flexibil─â care individualizeaz─â substantivul, adjectivul sau (mai rar) alte p─âr╚Ťi de vorbire ╚Öi care marcheaz─â diverse func╚Ťii gramaticale ale cuvintelor pe care le ├«nso╚Ťe╚Öte. ÔÇô Din fr. article, lat. articulus.
ART├ŹCOL, articole, s. n. 1. Compozi╚Ťie cu caracter informativ, documentar, ╚Ötiin╚Ťific etc., care are un con╚Ťinut de sine st─ât─âtor ╚Öi se tip─âre╚Öte ├«ntr-o publica╚Ťie periodic─â. Articolele din presa burghez─â occidental─â oglindesc faptul c─â dificult─â╚Ťile crescinde economice ╚Öi ascu╚Ťirea contradic╚Ťiilor economice dintre ╚Ť─ârile capitaliste cap─ât─â tot mai mare ├«nsemn─âtate ├«n determinarea politicii acestor ╚Ť─âri. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2642. ÔŚŐ Articol de fond = articol cu un con╚Ťinut general de ├«ndrumare, de orientare ├«n problemele importante actuale; editorial. Cezar... scrie zorit articolul de fond. VLAHU╚Ü─é, O. A. 256. Articol-program = text scris care cuprinde, ├«n linii largi, concep╚Ťiile ╚Öi programul de activitate ale unei publica╚Ťii periodice la ├«nceputul apari╚Ťiei sale. 2. Diviziune sau subdiviziune ├«ntr-un document oficial, juridic, legislativ etc., marcat─â de obicei printr-un num─âr de ordine sau printr-o liter─â. Constitu╚Ťia R.P.R. are 105 articole. Ôľş Uneori se desf─âta ascult├«ndu-se pe sine cum declama cu patos, f─âr─â s─â cunoasc─â nici un articol din lege. BART, E. 265. ÔŚŐ Diviziune care con╚Ťine denumirea sursei de venit sau a motivului de cheltuieli ├«ntr-un buget sau ├«ntr-un lian financiar. V. capitol. 3. Produs al muncii care circul─â ├«n societate prin cump─ârare ╚Öi v├«nzare; obiect de comer╚Ť. Capitalistul ├«l pune, a╚Öadar, pe muncitor s─â confec╚Ťioneze o valoare de ├«ntrebuin╚Ťare anumit─â, un articol determinat. MARX, C. I 165 ÔŚŐ Articol de larg consum (mai ales la pl.) = obiect produs pentru a satisface nevoile de trai ale omului: alimente, ├«mbr─âc─âminte, obiecte casnice etc. Un foarte important element al cre╚Öterii salariului real este reducerea pre╚Ťurilor la articolele de larg consum. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 335, 2/3. 4. Particul─â care se al─âtur─â unui substantiv sau unui echivalent al lui pentru a individualiza obiectul denumit de acesta. Articol adjectival. Articol hot─âr├«t. - Pl. ╚Öi: (├«nvechit, s. m., 1,2) articoli (ODOBESCU, S. I 499). ÔÇô Variant─â: (├«nvechit, 1) art├şcul s. n.
ART├ŹCOL, articole, s. n. 1. Compozi╚Ťie cu caracter informativ, documentar, ╚Ötiin╚Ťific etc., tip─ârit─â ├«ntr-o publica╚Ťie periodic─â. ÔŚŐ Articol de fond = articol cu un con╚Ťinut general de ├«ndrumare, de orientare ├«n problemele importante actuale; editorial. Articol-program = articol care cuprinde concep╚Ťia general─â ╚Öi programul de activitate al unei publica╚Ťii periodice, la ├«nceputul apari╚Ťiei sale. 2. Diviziune ├«ntr-un document oficial, marcat─â de obicei printr-un num─âr de ordine sau printr-o liter─â. ÔÖŽ Diviziune care con╚Ťine denumirea sursei de venit sau a motivului de cheltuieli ├«ntr-un buget sau ├«ntr-un plan financiar. Articol contabil = formul─â de ├«nregistrare a unei opera╚Ťii economice, ├«n ordine cronologic─â. 3. Obiect de comer╚Ť. 4. Particul─â sau cuv├ónt care se al─âtur─â unui substantiv sau unui echivalent al lui, pentru a individualiza obiectul denumit de acesta. ÔÇô Fr. article (lat. lit. articulus).
art├şcol s. n., pl. art├şcole; abr. art.; articolul citat abr. art. cit.
art├şcol s. n., pl. art├şcole
ART├ŹCOL s. 1. v. marf─â. 2. paragraf, punct, (├«nv.) cap, pont. (~ dintr-o lege.) 3. articol de fond v. editorial.
ART├ŹCOL s.n. 1. Expunere f─âcut─â ├«ntr-o publica╚Ťie periodic─â, trat├ónd o problem─â dintr-un domeniu oarecare. 2. Subdiviziune a unei legi, a unui regulament etc., purt├ónd de obicei un num─âr de ordine. ÔÖŽ Diviziune a unui buget sau a unui plan financiar, care con╚Ťine denumirea unei surse de venit sau motivul de cheltuieli.. 3. Obiect de comer╚Ť, lucru care se vinde ├«n comer╚Ť. 4. Parte de vorbire care ├«nso╚Ťe╚Öte substantivul, av├ónd rolul de a ar─âta ├«n ce m─âsur─â obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorilor. 5. Fragmente articulate ├«ntre ele care alc─âtuiesc diferite p─âr╚Ťi ale corpului crustaceelor, insectelor ╚Öi acarienilor. [< lat. articulus, cf. it. articolo, fr. article].
ART├ŹCOL s. n. 1. Expunere ├«ntr-o publica╚Ťie periodic─â, trat├ónd o problem─â dintr-un domeniu oarecare. 2. Subdiviziune a unei legi, a unui regulament etc. ÔÖŽ Diviziune a unui buget, a unui plan financiar. 3. Obiect de comer╚Ť. 4. Parte de vorbire flexibil─â, care ├«nso╚Ťe╚Öte substantivul sau adjectivul, cu rolul de a individualiza obiectul denumit. 5. Fiecare dintre fragmentele diferitelor p─âr╚Ťi ale corpului crustaceelor, insectelor ╚Öi acarienilor. 6. Fiecare dintre segmentele unui organism sau organ vegetal. 7. (Inform.) Element logic al unei ├«nregistr─âri dintr-un fi╚Öier, cea mai mic─â unitate de informa╚Ťie util─â prelucrat─â de un program. (cf. lat. articulus, it. articolo, fr. article)
art├şcol (art├şcole), s. n. ÔÇô 1. Expunere scris─â cu caracter publicistic. ÔÇô 2. Diviziune ├«ntr-un document oficial. ÔÇô 3. Obiect care se vinde ├«n comer╚Ť. ÔÇô 4. Parte de vorbire flexibil─â care individualizeaz─â substantivul, adjectivul sau (mai rar), alte p─âr╚Ťi de vorbire. ÔÇô Var. articul, artic. Lat. articulus (sec. XVII). ÔÇô Der. articula, vb.; articula╚Ťi(un)e, s. f.; articular, adj.; desarticula, vb.
ART├ŹCOL ~e n. 1) Expunere scris─â de propor╚Ťii reduse ╚Öi tip─ârit─â ├«ntr-o publica╚Ťie (ziar, revist─â, culegere etc.). ÔŚŐ ~ de fond articol de ziar, de revist─â etc. ├«n care se trateaz─â o problem─â important─â de actualitate. 2) Diviziune ├«ntr-un document (lege, tratat, regulament etc.) marcat printr-o cifr─â. ~ bugetar. ~ contabil. ~ de cheltuieli. ~ de venituri. 3) Obiect de comer╚Ť. ~ de larg consum. 4) lingv. Parte de vorbire flexibil─â, care se al─âtur─â unui substantiv (sau unui echivalent al lui) pentru a individualiza obiectul desemnat de acesta. ~ enclitic. ~ proclitic. /<lat. articulus, fr. article
articol n. 1. subdiviziune a unei legi sau a unui tractat; 2. parte dintrÔÇÖun tot: articol de ziar; articol de fond, articolul principal al unui ziar politic; 3. obiect de comer╚Ť, marf─â: articole de lux, de mod─â; 4. Gram. parte de cuv├ónt care d─â numelui un sens determinat.
*art├şcul n., pl. e (lat. art├şculus). Diviziune (paragraf) a unu─ş tractat, une─ş leg─ş, unu─ş contract, une─ş socotel─ş (V. pont). Or─şce ob─şect de comerci┼ş. Parte cuprins─â ├«ntre do┼ş─â puncte de articula╚Ťiune ├«ntrÔÇÖo plant─â or─ş ├«ntrÔÇÖun insect. Parte dintrÔÇÖun ├«ntreg: articul de ziar. Articul de fond, articulu principal al unu─ş ziar. Articul de Paris, ob─şect de mod─â sa┼ş industrial care se fabric─â specialmente la Paris. Gram. Cuv├«nt or─ş particul─â care determin─â un nume: cel mare, marele. ÔÇô ╚śi articol (dup─â it.).
ARTICOL s. 1. marfă. (Un ~ de bună calitate.) 2. paragraf, punct, (înv.) cap, pont. (~ dintr-o lege.)
art├şcol-progr├ím s. n. Articol care exprim─â un program ÔŚŐ ÔÇ×Articolul-program redat par╚Ťial.ÔÇŁ R.lit. 13 XI 69 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×├Än ultima instan╚Ť─â, ancheta st─â sub semnul unei fraze de sintez─â din articolul-program.ÔÇŁ Cont. 15 I 71 p. 5 (din articol + program; H. Mirska ├«n SMFC I p. 172; DEX)
ART├ŹCOL s. n. (< lat. articulus, cf. it. articolo, fr. article): parte de vorbire flexibil─â cu rol de instrument gramatical, care ├«nso╚Ťe╚Öte ├«n unele limbi substantivul ╚Öi arat─â ├«n ce m─âsur─â obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor. ├Än limba rom├ón─â exist─â patru feluri de articole: ÔŚŐ ~ hot─âr├ót (definit): a. care, alipit enclitic substantivului, arat─â c─â obiectul denumit de acesta este cunoscut, izolat de cele cu care se aseam─ân─â, individualizat, definit precis, ca ├«n exemplele profesorul, fratele, tata, profesorii, fra╚Ťii, ta╚Ťii; profesoara, profesoarele; tabloul, numele, tablourile, numele. A. hot─âr├ót formeaz─â acela╚Öi corp cu determinatul s─âu ╚Öi atunci c├ónd ├«nso╚Ťe╚Öte adjectivul: bunul (prieten), marea (├«ntrecere), frumosul (tablou) ÔÇô bunii (prieteni), marile (├«ntreceri), frumoasele (tablouri). Exist─â ╚Öi situa╚Ťii (mai rare) ├«n care a. hot─âr├ót nu formeaz─â corp comun cu determinatul s─âu substantival, fiind a╚Öezat ├«naintea acestuia (proclitic): (cartea) lui Ion, (i-am spus) lui Jeni. ÔŚŐ ~ nehot─âr├ót (nedefinft): a. care, a╚Öezat ├«naintea substantivului, arat─â c─â obiectul denumit de acesta este mai pu╚Ťin cunoscut, mai pu╚Ťin individualizat ├«n raport cu clasa sau specia c─âreia ├«i apar╚Ťine, numai deta╚Öat de aceste categorii, f─âr─â o definire precis─â, ca ├«n exemplele un prieten, ni╚Öte prieteni, o coleg─â, ni╚Öte colege, un tractor, ni╚Öte tractoare. ÔŚŐ ~ posesiv (genitival): a. care preced─â substantivul sau pronumele ├«n genitiv, ambele reprezentante ale posesorului, ca ├«n exemplele om al legii (al ei), trecere a timpului (a lui), copii ai vecinilor (ai lor), fiare ale p─âdurilor (ale lor). ÔŚŐ ~ demonstrativ (adjectival): a. care se a╚Öaz─â de obicei ├«ntre un substantiv articulat hot─âr├ót enclitic ╚Öi un adjectiv sau un alt substantiv precedat de prepozi╚Ťie, ca ├«n exemplele pomul cel roditor, bulevardul cel mare, g├ósca cea alb─â, pomii cei roditori, bulevardele cele mari, g├ó╚Ötele cele albe; casa cea de b├órne, casele cele de b├órne, podul cel de piatr─â, podurile cele de piatr─â. A. demonstrativ apare ╚Öi ├«n structura numelor proprii compuse: Mircea cel B─âtr├ón, ╚śtefan cel Mare etc. Dup─â pozi╚Ťia sau locul lui ├«n limba rom├ón─â, a. poate fi proclitic sau enclitic. ÔŚŐ ~ proclitic: a. a╚Öezat ├«ntotdeauna ├«n fa╚Ťa substantivului sau a adjectivului. Sunt a.p.: articolul nehot─âr├ót, articolul posesiv (genitival), articolul demonstrativ (adjectival) ╚Öi articolul hot─âr├ót lui (un dirijor, ni╚Öte dirijori, o oper─â, ni╚Öte opere, muzeul acela al ora╚Öului, scara aceasta a blocului, muzeele acelea ale ora╚Öului, sc─ârile acestea ale blocului, fratele lui Gicu, izvorul cel rece, apa cea s─âlcie, izvoarele cele reci, apele cele s─âlcii). ÔŚŐ ~ enclitic: a. a╚Öezat ├«ntotdeauna dup─â substantiv (singura excep╚Ťie: lui) ╚Öi sudat cu acesta, ca ├«n exemplele gorunul, gorunii, lampa, l─âmpile, monumentul, monumentele. ÔŚŐ ~ partitiv: a. specific limbii franceze, care arat─â c─â obiectul desemnat de substantiv e prezentat numai ca o parte dintr-un ├«ntreg, ca ├«n exemplele ÔÇ×Je mange du painÔÇŁ (ÔÇ×Eu m─ân├ónc p├óineÔÇŁ). Pentru clasificarea a. v. criteriu.

Articol dex online | sinonim

Articol definitie

Intrare: articol
articol substantiv neutru