artél sn [At: ANTIPA, F. I. 493 / Pl: ~uri / E: rs apтeль] (Iuz) 1 Asociație cooperatistă (sovietică) compusă din lucrători și meseriași Vz colhoz, colectivă, cooperativă, tovărășie.

ARTÉL, arteluri, s. n. Principala formă socialistă de producție în comun (în special în agricultură), avînd la bază colectivizarea principalelor mijloace de producție și avînd ca scop înlocuirea proprietății private mici și mijlocii prin proprietatea socialistă colectivă. Pornind de la planul cooperatist al lui Lenin, I. V. Stalin a îndrumat țărănimea muncitoare pe calea colectivizării și a indicat artelul ca forma de gospodărie agricolă colectivă cea mai potrivită pentru prima fază, socialistă, a societății comuniste. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 35.

ARTÉL, arteluri, s. n. Principală formă socialistă de producție în comun (în special în agricultură), având la bază colectivizarea principalelor mijloace de producție și având ca scop înlocuirea proprietății private mici și mijlocii prin proprietatea socialistă colectivă. – Rus. artel.

artél s. n., pl. artéluri

artél s. n., pl. artéluri

ARTÉL s.n. (Înv.) Formă a cooperației socialiste de producție în fosta U.R.S.S. (mai ales în agricultură), bazată pe socializarea principalelor mijloace de producție. [< rus. artel].