Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

32 defini╚Ťii pentru art─â

├írt─â2 sf vz har╚Ť─â
├írt─â1 sf [At: (a. 1851) URICARIUL XIII, 341/22 / Pl: ~te / E: lat ars, artis] 1 Activitate care folose╚Öte mijloace de exprimare specifice pentru a produce valori estetice. 2 Totalitatea operelor cu valoare estetic─â dintr-o epoc─â, ╚Ťar─â etc. 3 ├Ändeletnicire practicat─â cu rigoare ╚Öi talent. 4 (Pgn) M─âiestrie. 5 (Fam; ├«e) De amorul (sau de dragul) -tei Dezinteresat. 6 (├Älav) De ÔÇô Artistic. 7 (├Än ├«nv─â╚Ť─âm├óntul medieval; ├«s) -te liberale Discipline studiate ├«n facultatea de filozofie (facultas artium), grupate ├«n dou─â cicluri -trivium (gramatica, retorica, logica) ╚Öi quadrivium (aritmetica, geometria, astronomia, muzica). 8 (├Änv; dfnz) Art─â (3) ├«n care se pune accent pe iscusin╚Ťa min╚Ťii Vz profesii libere. 9 (├Äs) - pur─â (sau ÔÇô pentru -) Art─â (1) din care deliberat lipse╚Öte inten╚Ťia de a avea o influen╚Ť─â de natur─â social─â. 10 (├Än concep╚Ťia proletcultist─â; ├«s) ÔÇô decadent─â Art─â considerat─â a avea un con╚Ťinut imoral pentru c─â nu promova valorile culturii proletare. 11 (├Äs) ÔÇô cu tendin╚Ť─â Art─â (1) care promoveaz─â o anumit─â tez─â, tendin╚Ť─â social─â sau moral─â. 12 (├Äs) ÔÇô poetic─â Reguli, principii despre crea╚Ťia literar─â reflectate ├«n opera unui scriitor sau a unui curent literar.
├üRT─é, arte, s. f. 1. Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice ╚Öi care folose╚Öte mijloace de exprimare cu caracter specific; totalitatea operelor (dintr-o epoc─â, dintr-o ╚Ťar─â etc.) care apar╚Ťin acestei activit─â╚Ťi. ÔŚŐ Loc. adj. De art─â = artistic. ÔŚŐ Oper─â de art─â = oper─â realizat─â prin activitate artistic─â creatoare. Om de art─â = persoan─â care desf─â╚Öoar─â o activitate artistic─â sau care studiaz─â probleme de art─â (1). Art─â decorativ─â v. decorativ. Art─â plastic─â v. plastic. Arte frumoase v. frumos. Art─â popular─â = ansamblu de crea╚Ťii artistice (anonime) realizate de popor (literatur─â, muzic─â, obiecte de art─â plastic─â etc.). Arte liberale = (├«n Evul Mediu) cele ╚Öapte discipline care constituiau ├«nv─â╚Ť─âm├óntul scolastic. Art─â poetic─â v. poetic (3). Art─â pentru art─â = formul─â exprim├ónd teza autonomiei absolute a artei fa╚Ť─â de societate. ÔŚŐ Expr. (Fam.) De amorul (sau de dragul) artei = ├«n mod dezinteresat. 2. ├Ändem├ónare deosebit─â ├«ntr-o activitate; pricepere, m─âiestrie. ÔÖŽ ├Ändeletnicire care cere mult─â ├«ndem├ónare ╚Öi anumite cuno╚Ötin╚Ťe. ÔÇô Din fr. art, lat. ars, -tis.
├üRT─é, arte, s. f. 1. Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice ╚Öi care folose╚Öte mijloace de exprimare cu caracter specific; totalitatea operelor (dintr-o epoc─â, dintr-o ╚Ťar─â etc.) care apar╚Ťin acestei activit─â╚Ťi. ÔŚŐ Loc. adj. De art─â = artistic. ÔŚŐ Expr. (Fam.) De amorul (sau de dragul) artei = ├«n mod dezinteresat. 2. ├Ändem├ónare deosebit─â ├«ntr-o activitate; pricepere, m─âiestrie. ÔÖŽ ├Ändeletnicire care cere mult─â ├«ndem├ónare ╚Öi anumite cuno╚Ötin╚Ťe. ÔÇô Din fr. art, lat. ars, -tis.
├üRT─é, arte, s. f. 1. Form─â a con╚Ötiin╚Ťei sociale care oglinde╚Öte realitatea ├«n imagini artistice ╚Öi care, ca ╚Öi ╚Ötiin╚Ťa, are o mare for╚Ť─â de cunoa╚Ötere ╚Öi de transformare a vie╚Ťii sociale. P.M.R. va acorda o aten╚Ťie deosebit─â cre─ârii de condi╚Ťii prielnice pentru dezvoltarea artei ╚Öi culturii puse in serviciul poporului, ╚Öi va ar─âta toat─â solicitudinea slujitorilor ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi ai artei. REZ. HOT. I 7. Arta realismului socialist este o puternic─â arm─â de educa╚Ťie comunist─â a maselor. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 26, 3/1. Arta este ideologie, arta implic─â o pozi╚Ťie de clas─â, implic─â un con╚Ťinut. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 343, 3/1. ÔŚŐ Art─â socialist─â = art─â legat─â de via╚Ťa oamenilor muncii, pus─â ├«n serviciul cauzei socialismului. V. realism socialist. Arta socialist─â trebuie nu numai s─â oglindea-c─â via╚Ťa poporului, ci s─â ╚Öi educe ╚Öi s─â ├«ndrumese poporul. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 14/3. Art─â cu tendin╚Ť─â (├«n opozi╚Ťie cu art─â pentru art─â) = formul─â (folosit─â ├«ndeosebi de criticii literari progresi╚Öti din trecut) prin care se define╚Öte func╚Ťiunea social─â a artei; art─â militant─â. Constantin Dobrogeanu-Gherea a fost unul din partizanii artei cu tendin╚Ť─â. Ôľş Art─â pentru art─â sau art─â pur─â = concep╚Ťie metafizic─â idealist─â, reac╚Ťionar─â, care pretinde c─â arta ar avea un scop ╚Öi o valoare ┬ź├«n sine┬╗ ╚Öi c─â ar fi indiferent─â fa╚Ť─â de clasele sociale. Artistul format in societatea burghez─â s-a l─âsat prins de formulele am─âgitoare ale o artei-zon─â neutr─â┬╗, a ┬źartei pure┬╗, a ┬źartei pentru art─â┬╗. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 164, 8/1. Art─â decadent─â = art─â cu con╚Ťinut corup─âtor, imoral, caracteristic─â ├«n special pentru burghezie ├«n perioada imperialismului. Arta decadent─â ├«╚Öi g─âse╚Öte expresia fie ├«n formalism (impresionism, futurism, suprarealism etc.), fie in reprezentarea naturalist─â a vie╚Ťii. Ôľş Oper─â de art─â = rezultat al activit─â╚Ťii artistice creatoare. Om de art─â (sau al artei) = persoan─â care desf─â╚Öoar─â o activitate artistic─â sau se ocup─â cu probleme de art─â. Art─â plastic─â = art─â care opereaz─â cu forme ╚Öi culori (sculptur─â, pictur─â etc.). Oamenii muncii s├«nt dornici s─â vad─â arta plastic─â r─âspunz├«nd din ce ├«n ce mai mult celor mai fierbin╚Ťi n─âzuin╚Ťe ale lor, mobiliz├«ndu-i ╚Öi ├«nt─ârindu-i ├«n lupta pentru construirea socialismului ╚Öi ap─ârarea p─âcii. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 26, 3,3. Profesorul de desen prevede lui Dumitra╚Ö Ilie un viitor sigur ├«n artele plastice. SADOVEANU, N. F. 175. Arte frumoase = pictur─â, sculptur─â, gravur─â; (mai rar, ├«n trecut, ╚Öi) arhitectur─â, poezie, muzic─â, dans. Art─â poetic─â = tratat care cuprinde regulile de urmat la alc─âtuirea operelor literare ├«n trecut. Boileau este autorul unei ┬źArte poetice┬╗. Ôľş Art─â popular─â = crea╚Ťie artistic─â (de obicei anonim─â) realizat─â de popor. Arti╚Ötii profesioni╚Öti cinsti╚Ťi recurg la izvoarele artei populare ca la un mijloc hot─âr├«tor de lupt─â ├«mpotriva formalismului care degradeaz─â arta, lipsind-o de idei, de specific na╚Ťional. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 353, 1 2. ÔŚŐ Expr. (Familiar) De dragul artei = ├«n mod dezinteresat; gratis. 2. (De obicei urmat de determin─âri) ├Ändem├«nare ├«ntr-o activitate oarecare (de cele mai multe ori practic─â); pricepere, me╚Öte╚Öug, m─âiestrie; ├«ndeletnicire care cere ├«ndem├«nare ╚Öi respectarea unor anumite reguli. Imagi-na╚Ťiunea, sufletul ╚Öi mintea mea au putut aievea s─â-╚Öi ├«nsu╚Öeasc─â pl─âcerile ╚Öi farmecul artei [v├«n─âtoriei], pe care tu, cel dint├«i, o predai ast─âzi cititorilor rom├«ni. ODOBESCU, S. III 13. ÔŚŐ Arta militar─â = ramur─â a ╚Ötiin╚Ťei militare (cuprinz├«nd tactica, arta operativ─â ╚Öi strategia), care se ocup─â cu studierea metodelor privitoare la ducerea opera╚Ťiilor militare ╚Öi a r─âzboiului ├«n general. Arte grafice = tehnica reproducerii ╚Öi a multiplic─ârii sub form─â de imprimate sau c─âr╚Ťi a originalelor scrise sau desenate. Arte liberale = discipline care se studiau ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul evului mediu, fiind grupate ├«n ┬źtrivium┬╗ (gramatica, retorica, logica) ╚Öi ┬źquadrivium┬╗ (aritmetica, geometria, astronomia ╚Öi muzica). Art─â culinar─â = pricepere, me╚Öte╚Öug ├«n preg─âtirea m├«nc─ârilor. De mic, fiind copilul unui rob, buc─âtar vestit pe vremea lui, a ├«nv─â╚Ťat arta culinar─â de la tat─â-s─âu. CARAGIALE, O. II 226.
├üRT─é, arte, s. f. 1. Form─â a con╚Ötiin╚Ťei sociale care oglinde╚Öte realitatea ├«n imagini estetice; totalitatea operelor care apar╚Ťin acestei forme a con╚Ötiin╚Ťei sociale. ÔŚŐ Art─â cu tendin╚Ť─â = formul─â (folosit─â ├«ndeosebi de criticii literari progresi╚Öti din trecut) prin care se define╚Öte func╚Ťia social─â a artei; art─â militant─â. Art─â pentru art─â sau art─â pur─â = concep╚Ťie idealist─â care pretinde c─â arta ar avea un scop ╚Öi o valoare ÔÇ×├«n sineÔÇŁ ╚Öi c─â ar fi indiferent─â fa╚Ť─â de clasele sociale. Art─â decadent─â = art─â cu con╚Ťinut corup─âtor, imoral, caracteristic─â ├«n special burgheziei imperialiste. Oper─â de art─â = oper─â rezultat─â din activitatea artistic─â creatoare. Om de art─â = persoan─â care desf─â╚Öoar─â o activitate artistic─â sau care studiaz─â probleme de art─â. Art─â plastic─â = art─â care folose╚Öte forme ╚Öi culori (sculptur─â, pictur─â etc.). Arte frumoase = pictur─â, sculptur─â, gravur─â, (├«n trecut ╚Öi) arhitectur─â, poezie, muzic─â ╚Öi dans. (├Än trecut) Art─â poetic─â = tratat care cuprindea regulile de urmat la alc─âtuirea operelor literare. Art─â popular─â = crea╚Ťie artistic─â, de obicei anonim─â, realizat─â de popor. ÔŚŐ Expr. De amorul (sau de dragul) artei = ├«n mod dezinteresat. 2. ├Ändem├ónare ├«ntr-o activitate; pricepere, m─âiestrie. ÔÖŽ ├Ändeletnicire care cere ├«ndem├ónare ╚Öi anumite cuno╚Ötin╚Ťe. ÔŚŐ Arte liberale = discipline care se studiau ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├óntul evului mediu. Art─â militar─â = ramur─â a ╚Ötiin╚Ťei militare care se ocup─â cu metodele privitoare la ducerea opera╚Ťiilor militare. Arte grafice = tehnica reproducerii ╚Öi a multiplic─ârii sub form─â de imprimate sau c─âr╚Ťi a originalelor scrise sau desenate. Art─â culinar─â = me╚Öte╚Öug ├«n preg─âtirea m├ónc─ârurilor. ÔÇô Fr. art (lat. lit. ars, -tis).
ártă s. f., g.-d. art. ártei; pl. árte
b├ęle-├írte (livr.) s. f. pl.
p├│p-art (angl.) s. n.
ártă s. f., pl. árte
├üRT─é s. 1. v. m─âiestrie. 2. art─â abstract─â v. abstrac╚Ťionism; art─â aplicat─â v. art─â decorativ─â; art─â decorativ─â = ornamentic─â, art─â aplicat─â; art─â nonfigurativ─â = abstrac╚Ťionism. 3. art─â regizoral─â v. regie; art─â scenic─â v. scenografie; arte frumoase = belearte. 4. art─â culinar─â v. gastronomie.
├üRT─é s.f. 1. Form─â a con╚Ötiin╚Ťei sociale care oglinde╚Öte realitatea ├«n imagini expresive; totalitatea operelor care apar╚Ťin acestei forme a con╚Ötiin╚Ťei sociale; oper─â omeneasc─â ├«n care se manifest─â talent sau geniu. ÔŚŐ Oper─â de art─â = oper─â rezultat─â din activitatea artistic─â creatoare. ÔÖŽ Arte liberale = denumire dat─â ├«n evul mediu gramaticii, retoricii, dialecticii, aritmeticii, geometriei, astronomiei ╚Öi teoriei muzicii. 2. Art─â poetic─â = a) disciplin─â a criticii literare care studiaz─â regulile de urmat la alc─âtuirea operelor literare; b) tratat scris de obicei ├«n versuri, poem care exprim─â concep╚Ťia, convingerile despre menirea artei ╚Öi despre idealul poetic al autorului. 3. Fel de a lucra potrivit unor reguli ╚Öi deprinderi ├«nv─â╚Ťate; ├«ndem├ónare, pricepere, m─âiestrie, me╚Öte╚Öug, abilitate. [Pl. -te. / < lat. ars, cf. it. arte].
├üRT─é s. f. 1. form─â a activit─â╚Ťii umane care oglinde╚Öte realitatea ├«n imagini expresive; totalitatea operelor care apar╚Ťin acestei forme. ÔÖŽ oper─â de ~ = oper─â rezultat─â din activitatea artistic─â creatoare. ÔŚŐ ~e liberale = denumire dat─â ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├óntul medieval gramaticii, retoricii, dialecticii (trivium), aritmeticii, geometriei, astronomiei ╚Öi teoriei muzicii (quadrivium). 2. ├«ndem├ónare deosebit─â, pricepere, m─âiestrie, abilitate. ÔÖŽ ~ militar─â = parte a ╚Ötiin╚Ťei militare care studiaz─â teoria ╚Öi practica preg─âtirii ╚Öi ducerii ac╚Ťiunilor de lupt─â ╚Öi a r─âzboiului. (< fr. art, lat. ars, artis)
├írt─â (├írte), s. f. ÔÇô 1. Activitate care are drept scop producerea unor valori estetice. ÔÇô 2. M─âiestrie, pricepere. It. arte, din lat. ars (sec. XIX). ÔÇô Der. artist, s. m.; artist─â, s. f.; artistic, adj.
├üRT─é ~e f. 1) Form─â a activit─â╚Ťii umane care oglinde╚Öte realitatea prin imagini expresive. ~ popular─â. ~ poetic─â. 2) Totalitate a operelor dintr-o epoc─â, dintr-o ╚Ťar─â, care apar╚Ťin acestei activit─â╚Ťi. 3) Fiecare dintre modalit─â╚Ťile de exprimare a frumosului, a esteticului. ~ cinematografic─â. ~ teatral─â. ~e plastice. 4) Totalitate de cuno╚Ötin╚Ťe ╚Öi de priceperi, necesare pentru activitatea ├«ntr-un anumit domeniu. ~ oratoric─â. ÔŚŐ ~ militar─â ramur─â a ╚Ötiin╚Ťei militare care se ocup─â cu teoria ╚Öi tactica ac╚Ťiunilor de lupt─â. [G.-D. artei] /<fr. art, lat. ars, artis
art─â f. 1. modul de a face un lucru dup─â oarecari regule; 2. m─âestrie, dib─âcie; 3. pl. frumoasele arte, poezia, muzica ╚Öi artele desenului (pictura, sculptura, arhitectura); arte liberale, ├«n cari domin─â inteligen╚Ťa: istoria, filozofia, dreptul, medicina, etc., ├«n opozi╚Ťiune cu artele mecanice.
├írt─â f., pl. e (lat. ars, ├írtis). Exprimarea emo╚Ťiunilor superioare pin cuvinte, sunete, color─ş sa┼ş forma (ce─şa ce, ├«mpreun─â cu literele ╚Öi ╚Ötiin╚Ťele, constitu─şe una din cele mar─ş diviziun─ş ale activit─â╚Ťi─ş omene╚Öt─ş): arta poezii─ş, muzici─ş, picturi─ş, sculpturi─ş. ╚śtiin╚Ť─â: arta medicine─ş. M─â─şestrie, gust artistic: a lucra cu art─â. Artele liberale, cele ├«n care se lucreaz─â cu inteligen╚Ťa. Artele mecanice, cele care depind de m├«n─â. Artele frumoase, pictura ╚Öi sculptura sa┼ş ╚Öi muzica. V. belearte.
ART─é s. 1. dib─âcie, iscusin╚Ť─â, ├«ndem├«nare, m─âiestrie, me╚Öte╚Öug, pricepere, ╚Ötiin╚Ť─â, talent. (Obiect f─âcut cu mult─â ~.) 2. art─â aplicat─â = ornamentic─â, art─â decorativ─â; art─â decorativ─â = ornamentic─â, art─â aplicat─â. 3. art─â regizoral─â = ├«nscenare, montare, regie, punere ├«n scen─â, (rar) regizorat, (├«nv.) scenariu; art─â scenic─â = scenografie; arte frumoase = belle-arte. 4. art─â culinar─â = gastronomie.
BELLE-ARTE s. pl. arte frumoase (pl.).
ART─é. Subst. Art─â, crea╚Ťie artistic─â. Art─â cu tendin╚Ť─â; art─â pentru art─â. Art─â popular─â, crea╚Ťie popular─â; artizanat; folclor. Art─â naiv─â. Art─â cult─â; M─âiestrie artistic─â, geniu, talent, har, ├«nzestrare. Literatur─â, beletristic─â, arta cuv├«ntului, litere; crea╚Ťie literar─â; proz─â; poezie; dramaturgie. Arte plastice, arte frumoase, bele-arte (rar). Art─â monumental─â; art─â decorativ─â; decora╚Ťie (rar), ornamenta╚Ťie. Pictur─â; pictur─â monumental─â; pictur─â de ╚Öevalet; pictur─â ornamental─â; pictur─â de ilustra╚Ťie; desen, grafic─â, gravur─â, acvaforte; portretistic─â; peisagistic─â. Fresc─â; ulei; gua╚Ö─â; pastel; mozaic. Arhitectur─â. Sculptur─â. Muzic─â, art─â muzical─â. Art─â dramatic─â, art─â teatral─â, dramaturgie, teatru, art─â scenic─â. Coregrafie, art─â coregrafic─â; dans; dans popular; dans de caracter; dans clasic (academic); balet. Cinematografie. Art─â cinematografic─â. Artist, om de art─â. Colec╚Ťie; muzeu; pinacotec─â; salon plastic, galerie de art─â. Expozi╚Ťie; vernisaj. Adj. Artistic; folcloric; folcloristic; literar; poetic; plastic; decorativ, pictural, ornamental; grafic; peisagistic; arhitectural; sculptural; muzical; dramatic; scenic, teatral; coregrafic; cinematografic. Adv. Artistic, artistice╚Öte (rar). V. actor, artist, autor, cinematografie, dans, dansuri populare, dramaturgie, literatur─â, monument, muzicant, pictur─â, poezie, teatru.
oper─â de art─â muzical─â v. compozi╚Ťie (1).
ARS LONGA, VITA BREVIS (lat.) arta e lung─â, via╚Ťa e scurt─â ÔÇô Varianta latin─â a primului aforism hipocratic: ÔÇ×Ho bios brachys, e de techne macraÔÇŁ (O ╬▓╬╣╬┐╬ ╬▓¤ü╬▒¤ç¤Ź╬ ß╝Ą ╬┤╬ş ¤ä╬ş¤ç¤ů╬Ě ╬╝╬▒¤░¤ü╬Č)
├üRT─é (< fr., lat.) s. f. 1. Form─â a activit─â╚Ťii umane ╚Öi a con╚Ötiin╚Ťei, const├«nd ├«n realizarea de structuri expresive capabile s─â genereze ╚Öi s─â comunice emo╚Ťii specifice complexe, la care particip─â, at├«t ├«n actul crea╚Ťiei c├«t ╚Öi ├«n acela al recept─ârii, senzorialitatea, intui╚Ťia, afectivitatea ╚Öi inteligen╚Ťa. De-a lungul istoriei sale, crea╚Ťia artistic─â, p─âstr├«ndu-╚Öi specificitatea de genez─â, con╚Ťine ╚Öi transmite ├«n limbaj propriu datele despre realitatea obiectiv─â sau subiectiv─â pe care artistul o traverseaz─â. Aceast─â apartenen╚Ť─â la o dubl─â realitate confer─â artei statutul de dimensiune constitutiv─â a umanului. Parte integrant─â a culturii, a. ├«ndepline╚Öte un rol important ├«n societate prin func╚Ťiile cognitiv─â ╚Öi educativ─â care-i s├«nt implicite. ÔÖŽ Oper─â de a. = oper─â realizat─â prin activitatea artistic─â creatoare. ÔÖŽ Om de a. = persoan─â care desf─â╚Öoar─â o activitate artistic─â sau care studiaz─â probleme de art─â. Arte frumoase = denumire dat─â grupului de arte alc─âtuit din: pictur─â, sculptur─â, grafic─â (├«n trecut ╚Öi arhitectur─â, poezie, muzic─â ╚Öi dans). Arte plastice v. plastic. A. decorativ─â v. decorativ. A. popular─â = ansamblu de crea╚Ťii artistice, de obicei anonime, realizate de popor (literatur─â, muzic─â, dansuri, obiecte de art─â plastic─â sau de art─â decorativ─â). A. poetic─â v. poetic (3). A. pentru a. = formul─â exprim├«nd teza autonomiei absolute a a. fa╚Ť─â de societate. ├Än sec. 19, ca reflex al dezacordului dintre adep╚Ťii tezei ╚Öi mediul existent, a.p.a. era ├«ndreptat─â ├«mpotriva didacticismului, academismului ╚Öi influen╚Ťelor mentalit─â╚Ťii filistine ├«n art─â. A. 1900 (a. nou─â) = mi╚Öcare artistic─â generat─â de ideile estetice europene de la sf├«r╚Öitul sec. 19 ╚Öi ├«nceputul sec. 20. Corespunde urm─âtoarelor curente artistice: art nouveau ├«n Fran╚Ťa, Jugendstil sau Secession ├«n Germania ╚Öi Austria; modern-style ├«n Anglia, stil ÔÇ×FlorealeÔÇŁ ├«n Italia, stil ÔÇ×Coup de fouetÔÇŁ ├«n Belgia, ╚Öcoala din Glasgow ├«n Sco╚Ťia, stil ÔÇ×JoventudÔÇŁ ├«n Spania, ÔÇ×Tiffany styleÔÇŁ ├«n S.U.A. etc. Se define╚Öte ca o tentativ─â de integrare a artei ├«n via╚Ťa social─â, astfel situ├«ndu-se ├«n curentul general al avangardei democratice. Tr─âs─âtura general─â a mi╚Öc─ârii este c─âutarea unei noi ╚Öi moderne sinteze a artelor. La ├«nceputul sec. 20, a. 1900 marcheaz─â arhitectura, decora╚Ťia, pictura, sculptura ╚Öi artele grafice pe teritoriul Rom├óniei. Ecouri ale acestei mi╚Öc─âri se simt ├«n opere lui ╚śt. Luchian, N. Vermont, Holl├│sy Simon, Th. Pallady, Kimon Loghi, D. Paciurea, Cecilia Cu╚Ťescu-Stork, Al. Ziffer, A. Popp, I. Theodorescu-Sion, N. Tonitza. ├Än cadrul a. 1900 din Rom├ónia apar formele originale ale stilului neorom├ónesc din arhitectur─â, promovat de I. Mincu, P. Antonescu, Gh. Sterian, N. Ghika-Bude╚Öti. Important─â este ╚Öi ╚Öcoala Secession de arhitectur─â ╚Öi decora╚Ťie din Transilvania. A. cinetic─â = curent artistic interna╚Ťional, r─âsp├«ndit ├«n al cincelea deceniu al sec. 20 prin opere semnate de V. Vasarely, B. Munari, J.R. Soto, J. Tinguely, N. Sch├Âffer, P. Bury. Se caracterizeaz─â prin experimentarea unor mi╚Öc─âri ├«n opera de art─â, de la cele mecanice ╚Öi luminoase la cele electromagnetice, supuse unor calcule ╚Öi programe de tip ╚Ötiin╚Ťific. A. concret─â = curent artistic european din cadrul mi╚Öc─ârii abstracte moderne, caracterizat printr-o mare libertate compozi╚Ťional─â. Principiile curentului s├«nt teotetizate de ╚Öeful grupului, Theo van Doesburg, ├«n ÔÇ×Manifestul artei concreteÔÇŁ (1930). 2. ├Ändem├«nare ├«ntr-o activitate; pricepere, m─âiestrie. ÔÖŽ ├Ändeletnicire care cere ├«ndem├«nare ╚Öi pricepere. ÔÖŽ Arte grafice = tehnica reproducerii ╚Öi multiplic─ârii, sub form─â de imprimate sau de c─âr╚Ťi, a originalelor scrise sau desenate de obicei ├«n creion, c─ârbune, cret─â sau peni╚Ť─â. Arte liberale = (├«n ev. med.) cele ╚Öapte discipline care constituiau ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul scolastic, grupate ├«n ciclurile trivium ╚Öi quadrivium. A. militar─â = parte a ╚Ötiin╚Ťei militare care studiaz─â teoria ╚Öi practica preg─âtirii ╚Öi ducerii ac╚Ťiunilor de lupt─â ╚Öi a r─âzboiului.
ARTS AND CRAFTS [a:ts ╔Önd kra:fts], societate artistic─â de arte ╚Öi meserii organizat─â sub conducerea lui W. Crane, ├«n 1888 la Londra, cu scopul de a promova originalitatea ╚Öi valoarea ├«n artele aplicate, opun├«ndu-se produc╚Ťiei industriale de serie. Preocuparea pentru obiectul de uz curent s-a extins ╚Öi asupra arhitecturii, av├«nd la baz─â concep╚Ťia despre confortul fizic ╚Öi spiritual al spa╚Ťiului de locuit sub semnul valorii ╚Öi al esteticului. Ea a influen╚Ťat ÔÇ×stilul 1900ÔÇŁ ╚Öi st─â la baza concep╚Ťiei artei ambientale a sec. 20.
COMMEDIA DELLÔÇÖARTE (loc. it.) Comedie conven╚Ťional─â cu m─â╚Öti ╚Öi personaje fixe, specifice teatrului italian din Rena╚Ötere. Scris─â pe subiecte comice, tragicomice sau pastorale dup─â un scenariu-schem─â, ce permitea improviza╚Ťia cu tr─âs─âturi de bufonad─â. Personajele purtau m─â╚Öti tipice: slugile, Brighella, Serveta, Arlechinul, Pulcinella, C─âpitanul Spaventa, Pantalone, Doctorul ╚Öi cuplul de ├«ndr─âgosti╚Ťi, singurii care ap─âreau cu chipul real. A exercitat o influen╚Ť─â hot─âr├«toare asupra teatrului european, asupra crea╚Ťiei lui Moli├Ęre, Goldoni ╚Ö.a. ╚Öi a disp─ârut la mijlocul sec. 18. Se mai nume╚Öte commedia a soggeto sau a canovaccio.
ENCICLOPEDIE SAU DIC╚ÜIONAR RA╚ÜIONAL AL ╚śTIIN╚ÜELOR, ARTELOR ╚śI ME╚śTE╚śUGARILOR (denumit─â pe scurt ÔÇ×Enciclopedia francez─âÔÇŁ), vast─â lucrare enciclopedic─â, monument al filozofiei iluministe, ini╚Ťiat─â de D. Diderot ╚Öi J. dÔÇÖAlembert ╚Öi editat─â ├«n 35 vol. (1751-1780). La elaborarea ei au luat parte peste 150 de filozofi, savan╚Ťi ╚Öi speciali╚Öti ├«n toate domeniile (Voltaire, Montesquieu, Rousseau, Helv├ętius, Condillac, Buffon, dÔÇÖHolbach, Marmontel, Quesnay, Turgot), E. fiind oglinda progresului ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi g├óndirii timpului. Discursul preliminar elaborat de dÔÇÖAlembert constituie un tablou sintetic al cunoa╚Öterii epocii iluministe.
HONOS ALIT ARTES (lat.) onoarea hr─âne╚Öte artele ÔÇô Cicero, ÔÇ×Tusculanea disputationesÔÇŁ, I, 2, 4. Pre╚Ťuirea este un puternic stimulent al crea╚Ťiei.
IUS EST ARS BONI ET AEQUI (lat.) dreptul este arta binelui ╚Öi a echit─â╚Ťii ÔÇô Defini╚Ťie dat─â dreptului ├«n ÔÇ×DigesteleÔÇŁ lui Iustinian.
LITERATUR─é ╚śI ART─é, revist─â s─âpt─âm├ónal─â a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Apare la Chi╚Öin─âu din 1954. Redactor-╚Öef: N. Dabija. Printre primele publica╚Ťii care au adoptat, dup─â 1989, alfabetul latin. Colaboratori: Gr. Vieru, Leonida Lari, A. P─âunescu, M. Cimpoi, I. Ungureanu, Galina Furdui, D. Matcovski ╚Ö.a.
LITERATUR─é ╚śI ART─é ROM├éN─é, revist─â lunar─â, ap─ârut─â, cu intermiten╚Ťe la Bucure╚Öti (1896-1910), sub direc╚Ťia lui N. Petra╚Öcu. A publicat literatur─â original─â ╚Öi eseuri. Colaboratori: G. Co╚Öbuc, I.L. Caragiale, ╚śt.O. Iosif, D. Anghel, Duiliu Zamfirescu ╚Ö.a.
REVISTA ROM├éN─é PENTRU ╚śTIIN╚ÜE, LITERE ╚śI ARTE, publica╚Ťie lunar─â, ap─ârut─â la Bucure╚Öti (apr. 1861-nov. 1863), sub conducerea lui Al. Odobescu. A publicat, al─âturi de scrieri beletristice, studii de istorie ╚Öi arheologie, medicin─â, economie, geologie, drept. ├Äntre colaboratori: V. Alecsandri, N. Filimon, Gr. Cob─âlcescu, Em. Bacaloglu, Gr. ╚śtef─ânescu, P.S. Aurelian.
de amorul artei expr. 1. de pl─âcere. 2. pe gratis, f─âr─â bani, de poman─â.

Art─â dex online | sinonim

Art─â definitie

Intrare: art─â
art─â substantiv feminin