11 definiții pentru arsătură
arsătúră1 sf [At: PALIA (1581), ap. CDDE / Pl: ~ri / E: ars2 + -ătură] 1 (Înv) Jertfa Cf ardere de tot. 2 Ardere. 3 Arsură. 4 (Înv) Febră. 5 (Pop; îe) ~ la inimă Junghiuri în piept. 6 (Pop; lpl; îe) -ri de soare Pistrui sau pete pe obraz. ARSĂTÚRĂ, arsături,
s. f. Ardere. –
Ars +
suf. -ătură.
ARSĂTÚRĂ, arsături,
s. f. Ardere. –
Ars +
suf. -ătură.
ARSĂTÚRĂ, arsături,
s. f. Ardere, arsură. De cînd sînt urgisită a sta aci, nu s-a îndurat nimeni să vie a mă scuti de arsătura de toate zilele. ISPIRESCU, L. 359. ◊ Arsături de soare = pistrui, pete pe obraz. Luă floarea și o băgă în sîn. O dată căzu de pe fața lui arsăturile de soare și îi rămase chipul curat și luminat, ca și cînd atunci îl făcuse mă-sa. ISPIRESCU, L. 240.
ARSĂTÚRĂ, arsături,
s. f. Ardere; arsură
(4). – Din
ars +
suf. -ătură.
arsătúră (rar)
s. f.,
g.-d. art. arsătúrii;
pl. arsătúri
arsătúră s. f., g.-d. art. arsătúrii; pl. arsătúri ARSĂTÚRĂ s. v. arsură, jariște, pârlitură. arsătură f. lucrarea de a arde și rezultatul ei: arsătură de soare.
arsătură s. v. ARSURĂ. JARIȘTE. PÎRLITURĂ. Arsătură dex online | sinonim
Arsătură definitie
Intrare: arsătură
arsătură substantiv feminin