arsen definitie

15 definiții pentru arsen

arsén2, ~ă a vz arșinic
arsén1 sns [At: DEX2 / Simbol As / E: ger Arsen] 1 Element chimic gri, cu luciu metalic, ale cărui combinații sunt în general foarte toxice, folosit în aliaje pentru mărirea durității Si: arsenic1 (1). 2 (Îs) Trioxid de ~ Pulbere cristalină albă, foarte toxică Si: șoricioaică, săricică, anhidridă (3), arsenioasă.
ARSÉN s. n. 1. Element chimic semimetalic, de culoare cenușie cu luciu argintiu, folosit în aliaje pentru măsurarea durității. ◊ Trioxid de arsen = pulbere cristalină de culoare albă, foarte toxică; șoricioaică. 2. Arsenic. – Din germ. Arsen.
ARSÉN s. n. 1. Element chimic semimetalic, de culoare cenușie cu luciu argintiu, folosit în aliaje. ◊ Trioxid de arsen = pulbere cristalină de culoare albă, foarte toxică; șoricioaică. 2. Arsenic. – Din germ. Arsen.
ARSÉN s. n. Arsenic.
ARSÉN s. n. Arsenic. – Germ. Arsen.
arsén s. n.; simb. As
arsén s. n.; simb. As
ARSÉN s. v. anhidridă arsenioasă, arsenic, trioxid de arsen.
ARSÉN s.n. Metaloid cristalizat, cenușiu, ai cărui compuși sunt foarte otrăvitori; arsenic. [< germ. Arsen].
ARSÉN s. n. 1. metaloid cristalizat, cu luciu cenușiu, toxic. 2. arsenic. (< germ. Arsen)
ARSÉN n. Metaloid cristalizat, de culoare cenușie, ai cărui compuși, foarte otrăvitori, sunt folosiți în medicină și ca raticid. /<germ. Arsen
arsen s. v. ANHIDRIDĂ ARSENIOASĂ. ARSENIC.
ARSÉN (< germ.) s. n. Element chimic (As; nr. at. 33, m. at. 74,92) semimetalic. În combinații funcționează în stările de valență 3 și 5. A. și majoritatea combinațiilor sale sînt toxice (doza mortală 0,1 -0,3 g). Este folosit în aliaje pentru mărirea durității. A fost descoperit în 1250 de Albertus Magnus.
AS, simbol chimic pentru arsen.

arsen dex

Intrare: arsen
arsen substantiv neutru (numai) singular
As simbol